Ce s-a schimbat în cartierele gălăţene în 2016. RETROSPECTIVA unui oraş pe culmile haosului | FOTO

Ce s-a schimbat în cartierele gălăţene în 2016. RETROSPECTIVA unui oraş pe culmile haosului | FOTO
Evaluaţi acest articol
(24 voturi)

Ce s-a schimbat în ultimul an în cartierele Galaţiului? Nimic, ar spune unii. "Se mai vede câte ceva", ar veni, repede, ceilalţi în completare. De fapt, fiecare cartier a suferit ceva modificări în ultimele 12 luni şi, săptămânal, "Viaţa liberă" a mers în fiecare zonă şi a stat de vorbă cu oamenii care au dorit să îşi spună oful despre arealul în care îşi duc traiul. 

"Clădirile vechi nu constituie un pericol? Cum pot fi ele lăsate aşa, pur şi simplu, să se prăbuşească, doar pentru că cineva a scris cu var, pe un perete, un anunţ de vânzare? Sunt vechi de zeci de ani, aproape că nu mai au acoperiş şi totuşi ocupă spaţiul aiurea. Măcar să fie obligaţi proprietarii să se asigure că pereţii exteriori, pentru că nu au gard, nu constituie pericol pentru trecători", ne-a explicat un cetăţean din Port. 

"Acum mulţi ani, cartierul nostru arăta bine. Aveam trotuare drepte, fără gropi, nici nu erau atâtea maşini, aveau pe unde să treacă şi bătrânul, şi tânărul, şi copilul. Acum, e foarte aglomerat. Nu mai sunt locuri unde să se poată juca copiii. De parcă toţi s-ar da în leagăne, aşa se crede. Nu tu un teren de fotbal, nu tu un teren de handbal. Doar leagăne şi balansoare. Şi ne mai plângem că avem generaţii de copii crescuţi la calculator. Păi, ce altceva să facă?", ne-a spus şi un domn din Micro 21, nemulţumit de investiţiile, rare şi acelea, făcute în locurile de joacă. 

Cu toate astea, cel mai greu o duc oamenii din Bădălan. Cele câteva sute de familii care trăiesc la marginea oraşului abia de au zgură pe străzi, ce să mai vorbim de piatră sau asfalt, iar, pe alocuri, sunt nevoiţi să parcurgă câţiva kilometri buni la pas dacă vor să ajungă în oraş. "Vedeţi cum arată trecerea de linie ferată de la ieşirea din oraş, la Bazinul Nou? Aşa arăta şi acum 10 ani, şi acum 15 ani. Ba, cred că acum 15 ani arăta un pic mai bine, că era mai nouă. Se erodează, că e asfalt, piatră, beton, nu ţine o veşnicie. Dar să nu vii măcar să torni un petic, mi se pare lipsă de bun simţ. Adică ce, noi nu suntem tot oameni?", ne-a spus un cetăţean care locuieşte pe partea cealaltă a liniilor de tren, într-un cartier ascuns de marfare şi locomotive vechi. 

Dar cine este, de fapt, de vină pentru problemele oraşului? Autorităţile, care de mai bine de două decenii nu mai mişcă niciun deget pentru transformarea cartierelor în zone de care să te mândreşti, ori oamenii, care aruncă gunoiul la tot pasul, care distrug şi care abandonează animalele pe stradă, pentru ca apoi să se plângă de prezenţa lor?

Neajunsurile unui cartier de centru

Deşi poate părea paradoxal, ceea ce le lipseşte locuitorilor din zona căminelor studenţeşti este un loc din care să-şi poată face cumpărăturile. Dincolo de tinerii din cămine, majoritatea locuitorilor din cartier sunt persoane trecute de vârsta a doua. Pentru acestea, de un real ajutor ar fi existenţa unei pieţe în apropiere sau măcar introducerea unei linii de transport în comun direct către Piaţa Centrală. 

"Ăsta este un mare neajuns pentru noi. Ne-ar trebui o piaţă şi o alimentară în apropiere. Magazine există acum, dar preţurile sunt aşa cum sunt, iar noi avem pensii mici. Şi pentru studenţi este o problemă. Mulţi dintre ei merg la magazinele din apropiere când au nevoie de ceva şi, ca o coincidenţă, preţurile cresc exact când începe anul universitar. Cred că nici studenţii nu au bani de aruncat, având în vedere că au fost trimişi de părinţi să înveţe în alt oraş", a spus o femeie care a dorit să rămână anonimă.

Micro 18 şi Micro 19, zone în care nu vine nimeni

În luna septembrie am stat de vorbă cu locuitorii cartierelor Micro 18 şi Micro 19, iar părerile acestora legate de activitatea autorităţilor locale din ultimii ani nu e deloc una bună. "S-a făcut acea parcare de la liceul Economic şi cam atât. Restul cartierului e dezastru. Printre blocuri abia e spaţiu, străduţele sunt crăpate, sunt vai de capul lor, gunoaiele stau aruncate peste tot, de câini ce să mai zicem? În campanie suntem extraordinari de buni pentru voturi, în rest îi doare pe toţi undeva de noi", ne-a explicat un domn.

Trotuarele din Micro 19, terminate la timp

Una dintre principalele realizări ale noii administraţii a oraşului, în primele şase luni de mandat, este finalizarea lucrărilor la trotuarele din Micro 18 şi Micro 19, din faţa Spitalului Judeţean şi până la ieşirea din Galaţi, spre Tecuci. Şi cetăţenii care locuiesc în zonă sunt foarte mulţumiţi. "După ani şi ani de sesizări legate de starea proastă a mozaicului care era înainte, s-a turnat, în sfârşit, asfalt. Avem şi pistă de bicicletă, deşi mai avem nevoie de educaţie pentru a merge pe ele", ne-a spus George, un locuitor al cartierului.

Taxe de oraş, condiţii de cătun

O bună parte dintre cei care locuiesc în cartierul Barboşi nu beneficiază încă de apă potabilă, canalizare sau gaze, astfel că traiul lor este, pe alocuri, mai rău decât al celor din anumite comune sau sate din judeţ.

Lipsa canalizării este una dintre problemele cele mai importante ale cartierului. Reporterii "Vieţii libere" au semnalat această doleanţă a oamenilor încă din 2013, dar totul a rămas la stadiul de promisiune. "La fiecare campanie electorală, vin diverşi politicieni şi ne promit canalizare, asfalt, de toate. După ce i-am ales, au uitat de noi”, se plânge un alt locuitor din Barboşi, care a dorit să rămână anonim.

Nici cu apa potabilă nu stau prea bine oamenii. Dacă unii şi-au permis, din punct de vedere financiar, să se racordeze la vechea reţea de apă a CFR-ului şi să aibă apă în casă, alţii nu au fost atât de norocoşi. „Unii oameni au săpat fântâni, puţuri, dar apa nu e bună de băut. Uneori, nici măcar ca să te speli nu e bună. O mai folosesc oamenii ca să ude grădinile. Dar atât!”, ne mai povestesc locuitorii.

De altfel, în timp ce mergeam cu maşina prin cartier pentru a vedea cum sunt străzile, am întâlnit o doamnă, care, într-un căruţ de butelii, avea şapte sau opt bidoane de cinci litri, pline cu apă de la cişmea. Iar prin gropile de pe strada Lunca Siretului, vă puteţi imagina ce corvoadă era pentru săraca femeie să tragă atâta apă după dânsa.

Locuitorii, băgaţi în seamă doar la alegeri

Despre Micro 40, am scris în nenumărate rânduri că este un cartier murdar, plin de gropi, de parcări în care îţi poţi rupe maşina, de gunoaie aruncate alandala, de oameni care trăiesc fără minimul necesar, însă autorităţile nu par să fi mişcat vreun deget în ultimii ani. "Tot oameni suntem şi noi, aceleaşi impozite le plătim, dar când vine vorba de drepturile noastre, parcă toţi politicienii oraşului surzesc. Nu ne mai bagă în seamă. E plin de gropi şi de mizerie. Suntem, de fapt, un focar de infecţie, nu un cartier dintr-un oraş civilizat", ne spunea un cetăţean.

Gropile, semnalizate cu crengi

În timpul plimbării prin mai multe cartiere, am dat de nenumărate gropi semnalizate cu câte o creangă înfiptă în mijloc. Ba, pe alocuri, am zărit chiar şi navete de bere puse deasupra acestor cratere din asfalt, ca mijloc de semnalizare. Şi, nu o dată, oamenii ne-au cerut nouă socoteală pentru lipsa de acţiune a altora.

Micro 39, locul în care nu mai vin nici autorităţile

Mizerie, mirosuri urâte, haite de câini, ţipete şi hăhăieli târziu în noapte, de toate astea au parte cetăţenii care locuiesc în cartierul Micro 39 şi, potrivit acestora, poliţia locală nu ia nicio măsură. "Domnule, nu se poate face nimic dacă ei se plimbă doar cu maşina, constată şi merg mai departe. Din păcate, dacă sun la poliţie, ei sunt mai interesaţi de adresa mea, de cum mă cheamă, de toate datele mele personale, nicidecum de incidentul pe care vreau să îl reclam. Vi se pare normal? Eu cred că şi agenţilor le este frică de toţi scandalagiii ăştia, de asta nici nu îi bagă în seamă", ne-a mai explicat un cetăţean. 

De altfel, ultima vizită din cartier a fost exact ca toate celelalte. Mulţi cetăţeni nemulţumiţi, multe soluţii propuse pentru autorităţi, însă nicio îmbunătăţire a calităţii vieţii. Piaţa arată, în mare, la fel ca data trecută: plină de gropi, înghesuită, cu zeci de comercianţi care îşi întind marfa pe aleea unde, în mod normal, ar trebui să circule doar oamenii, câinii care dorm sau rod câte un os în faţa unui supermarket, dar şi mulţi oameni ai străzii, care fie îşi fac nevoile pe unde apucă, fie se apucă de scandaluri cu diverşi trecători. "Consilierii locali, din păcate, au urechile şi ochii astupaţi când vine vorba despre cartierul nostru. Nici măcar înainte de alegeri nu ne mai vizitează, că ştiu oricum că vor ajunge în poziţia dorită. Nu se poate ca o zonă unde există sute de familii care îşi plătesc toate taxele să arate atât de urât", ne-a spus Tudorache Catrina.

Fileştenii mai au de aşteptat până la condiţii civilizate

"Nu avem apă potabilă. Trebuie să aşteptăm până în 2017, ca să ni se dea apă de băut", ne-a spus, disperat, Aurel Dogaru. Omul ne-a explicat că a făcut mai multe demersuri către Primăria Galaţi şi către Apă Canal, pentru ca Fileştiul să beneficieze de alimentare cu apă potabilă, cu precădere în zona de după calea ferată, spre fostele CAP-uri. Răspunsul a fost, însă, crunt. "Urmare a adresei dumneavoastră 24703/2016, vă comunicăm că în programul de dezvoltare a reţelelor de apă şi canalizare din municipiul Galaţi, ce se va derula prin SC Apă Canal SA, sunt propuse a fi incluse şi înlocuirea/introducerea de reţele hidroedilitare în cartierul Fileşti. Proiectul se va derula în perioada 2016-2020", se arată în răspunsul pe care omul l-a primit de la fosta administraţie a urbei.

"Nu mi se pare normal. În partea mea de cartier locuiesc mai bine de 80 de familii. Unii s-au descurcat, şi-au săpat câte o fântână. Alţii, însă, cară apa cu spinarea, de la cine le dă sau de la cişmeaua din gară. Ori, de la mine şi până la gară sunt vreo doi kilometri. Vă imaginaţi? România anului 2016, în plin oraş, şi noi trăim mai rău ca la sate. Până şi acolo au apă potabilă în curte. Poate ar fi mai bine să ne facă şi pe noi, din nou, sat, cu primărie proprie", ne-a mai spus domnul Dogaru.

Intrarea în oraş, schimbată la faţă

Promisă încă de acum patru ani, intrarea în "Noul Galaţi" a căpătat, în sfârşit, un aspect nou. Mai exact, bulevardul Galaţi, între semaforul de la Universitatea "Danubius" şi sensul giratoriu din bulevardul Dunărea, a fost reabilitat, atât la nivel de trotuare, cât şi la nivel de suprafaţă carosabilă. Noile trotuare, dotate şi cu piste pentru biciclete, sunt line, iar oamenii nu mai sunt nevoiţi, momentan, să se ferească de gropile care se căscau de la o săptămână la alta. 

Oamenii sunt încântaţi, dar îşi doresc ca lucrările să continue şi mai departe, dat fiind că la sensul giratoriu de la intrarea în oraş se termină şi lucrarea cea nouă. "Nu e normal aşa. Ar fi trebuit să continue, pentru că în sensul ăsta giratoriu sunt nişte gropi de îţi rupi maşina în două. Nu zic, e bine că s-au apucat de treabă, dar cred că ar trebui făcută cu cap, continuu, nu aşa, pe bucăţi", ne-a explicat un pensionar.

Citit 13896 ori Ultima modificare Miercuri, 04 Ianuarie 2017 00:10

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.