Pierderi de 110 milioane de euro la COMBINATUL siderurgic ArcelorMittal Galaţi

Pierderi de 110 milioane de euro la COMBINATUL siderurgic ArcelorMittal Galaţi
Evaluaţi acest articol
(16 voturi)

* Criza de pe piaţa oţelului şi politicile energetice imprevizibile au afectat grav metalurgia gălăţeană * „Fără ajutorul la nivel de grup, nu am fi supravieţuit până acum”, declară directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo * Investiţii mai multe, angajaţi mai puţini


Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi a înregistrat oficial al şaselea an consecutiv cu pierderi. Potrivit rapoartelor financiare ale companiei, în 2014 s-a înregistrat, la o cifră de afaceri de 3,59 miliarde de lei, o pierdere netă de 482,2 milioane de lei, adică aproximativ 110 milioane de euro. Un fapt pozitiv este, totuşi, că nivelul pierderilor a fost semnificativ mai mic faţă de cele din 2013, când combinatul a ieşit pe minus cu 741,6 milioane de lei, pentru a nu mai pomeni de reculul din 2009, când în urma căderii pieţelor pe fondul crizei economice s-au înregistrat pierderi de peste 1,41 miliarde de lei.

ArcelorMittal Galaţi a iniţiat în ultimii ani un amplu plan de redresare, însă efectele crizei pe piaţa oţelului sunt încă vizibile. Pe de o parte, au scăzut atât preţurile, cât şi consumul de oţel, iar pe de altă parte, la nivel local, combinatul gălăţean a resimţit efectele controversatelor politici energetice şi ale liberalizării pieţei gazelor naturale.

„Aproximativ 70 la sută din preţul oţelului este reprezentat de materii prime (minereu de fier, cocs, etc), iar energia înseamnă mai mult de o treime din costurile care se adaugă celor cu materiile prime. Creşterea imprevizibilă a facturii la energie a avut impact major asupra rezultatelor noastre financiare şi operaţionale. În fiecare an, începând cu 2009, am plătit facturi tot mai mari pentru energie şi pentru gaz. Singura soluţie a fost să investim pentru creşterea eficienţei energetice. Cu toate acestea, eforturile noastre au fost anulate de creşterea constantă a preţului energiei, atât din cauza certificatelor verzi, cât şi din cauza pseudo-liberalizării pieţei gazului. Din fericire, am observat o reechilibrare a pieţei de energie pentru industrie. Sperăm să fie un proces sustenabil", a declarat, pentru "Viaţa liberă", directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

Acesta a precizat că, fără sprijinul la nivel de grup, combinatul gălăţean pur şi simplu nu ar mai fi existat. Mai mult, în ciuda pierderilor, din 2009 şi până în prezent s-au investit la Galaţi în retehnologizare peste 300 milioane de euro, cel mai important pas fiind, desigur, modernizarea completă a Furnalului 5. În 2015, sunt planificate în combinat investiţii de încă 40 milioane de euro.

Unde îşi vinde combinatul marfa

Vânzările ArcelorMittal Galaţi au avut, în 2014, o valoare de peste 3,59 miliarde de lei, din care 1,64 miliarde de lei au fost vânzările pe piaţa internă, iar 1,94 miliarde de lei au fost vânzările pe piaţa externă. "Am continuat eforturile pentru a ne recâştiga clienţii, în special în România şi în Europa Centrală şi de Vest. De asemenea, ne concentrăm pe fabricarea de produse cu valoare adăugată mai mare, în special table groase. Ne-am îmbunătăţit nivelul serviciilor şi va trebui să continuăm să lucrăm în această direcţie", a arătat Bruno Ribo, precizând că, în actualele condiţii de piaţă, loializarea clienţilor prin calitatea produselor este un element-cheie pentru reuşita redresării economice.

Ca structură a exporturilor, ArcelorMittal Galaţi a avut anul trecut cele mai mari desfaceri în Orientul Mijlociu, cu vânzări de 757,8 milioane de lei, urmate de cele din ţările din Europa de Est (669,2 milioane de lei). Spre alte ţări din Europa au mai mers mărfuri în valoare de 516 milioane de lei. O parte relativ mică din vânzări (44,3 milioane de lei) a avut drept clienţi companii din Africa.

ArcelorMittal Galaţi mai are în pregătire un proiect important, respectiv instalarea unei noi linii de acoperire organică (tablă prevopsită), care are potenţialul de a lărgi semnificativ numărul de clienţi, pe o gamă de produse cu valoare adăugată mare.

Scădere a numărului de salariaţi

Unul dintre cele mai vizibile efecte atât ale crizei economice, cât şi ale introducerii unor tehnologii bazate pe automatizare este reducerea drastică a numărului de angajaţi de pe platforma siderurgică.

În ultimii zece ani, numărul de salariaţi ai ArcelorMittal a scăzut cu aproape 11.000 de persoane.

Anul trecut, numărul mediu de angajaţi a scăzut cu 362 de persoane, până la un total de 6.752 de persoane. Cei mai mulţi salariaţi au plecat prin schemele de prepensionare voluntară. ArcelorMittal Galaţi a făcut şi o serie de angajări, a redeschis Şcoala de Ucenici, dar trendul numărului de angajaţi din combinat va fi în continuare unul descrescător, în aceste zile fiind lansată o nouă schemă de prepensionare.

Semne bune, viitor încă incert

Potrivit conducerii ArcelorMittal Galaţi, un semnal pozitiv pentru viitorul combinatului este că, după 17 trimestre consecutive cu rezultate operaţionale (EBITDA) negative, din trimestrul al treilea al anului 2014 s-a trecut, în sfârşit, „pe plus”. „În acest moment, sperăm să încheiem cel de al patrulea trimestru consecutiv cu EBITDA pozitiv. Pe termen scurt, sperăm ca întregul an 2015 să fie pozitiv operaţional. Mai avem încă un pas de făcut. Pe scurt, astăzi, putem acoperi costurile de producţie, dar nu putem susţine din surse proprii investiţiile şi costul stocurilor de materii prime. Aceasta este provocarea pe care o avem în lunile şi în anii viitori”, ne-a declarat directorul general al ArceloMittal Galaţi, Bruno Ribo.

În acest an, este planificată o creştere a producţiei cu aproximativ 20 la sută, la aproximativ 2 milioane de tone de oţel, faţă de 1,6 - 1,7 milioane de tone, cât s-a înregistrat în ultimii ani. Acest lucru va însemna, desigur, îmbunătăţirea rezultatelor financiare ale ArcelorMittal Galaţi, însă nu se va putea spune că lupta pentru supravieţuirea combinatului s-a încheiat.

Infografie Ovidiu Amălinei

Citit 22594 ori Ultima modificare Sâmbătă, 30 Mai 2015 02:33

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.