Management păgubos în societăţile din subordinea CJ Galaţi şi CL Galaţi * Din 11 societăţi locale şi judeţene, doar trei au ieşit pe plus în rezultatele financiare * Cum să rămâi şi cu banii luaţi, şi cu directori bine remuneraţi
Rezultatele economice ale societăţilor aflate sub o formă sau alta în subordinea CL Galaţi sau a CJ Galaţi, aşa cum sunt ele reflectate de rezultatele raportate pe 2014 la Ministerul Finanţelor, demonstrează că banul public e un capital ce poate fi tocat fără prea multe remuşcări din partea celor ce ar trebui să vegheze la buna chivernisire a sumelor strânse de la cetăţeni sub formă de taxe şi impozite. Iar când prin numirile directorilor, ale membrilor consiliilor de administraţie sau în „strategiile de management” îşi mai bagă coada şi politicul, atunci societăţile publice chiar au toate şansele să ajungă cu oiştea în gard.
Apaterm moare, dar pierderile rămân
De departe, societatea care a reuşit să bată toată recordurile gălăţene în materie de găuri la bugetul public este SC Apaterm SA. Cu toate campaniile de a-i convinge pe gălăţenii rău-platnici să-şi achite datoriile, societatea a avut anul trecut venituri de 72,63 milioane de lei şi cheltuieli de 93,05 milioane de lei. Aşa că, una peste alta, în bilanţul anual a ieşit pe minus cu încă 20,42 milioane de lei. Dar, vorba aia, ce mai conta o ghioagă la un car de oale sparte! Apaterm a ajuns în cele din urmă să bifeze anul acesta cea mai măreaţă prăbuşire din sistemul centralizat.
Falimentul Apaterm nu-i, însă, decât un episod din agonia termoficării gălăţene, „pălăria” defunctei societăţii fiind preluată de SC Calorgal SA. Era pe când nu se zărea - anul trecut, oficial, nu avea decât… un singur angajat, dar anul acesta Calorgal s-a umflat cu o organigramă de 548 angajaţi, preluaţi dintre cei vreo 740 câţi avea Apaterm. Desigur, rămâne de văzut cum se va sfârşi cearta Calorgal cu unele din asociaţiile de proprietari, care n-au acceptat să li se bage pe gât contractele ce prevăd foarte multe obligaţii pentru clienţi şi prea puţine pentru societatea de termoficare. Iar asta nu-i a bună, mai ales că mulţi dintre gălăţenii care s-au… „fript” cu Apaterm fug acum şi de Calorgal.
La polul opus al Apaterm, cu un profit de-a dreptul spectaculos, s-a plasat anul trecut SC Apă-Canal SA. Cu nu mai puţin de 1.008 angajaţi, o cifră de afaceri de 86,27 milioane de lei şi profit net de 9,96 milioane de lei, Apă-Canal s-a plasat pe locul şase al celor mai profitabile mari întreprinderi gălăţene. Furnizorul de apă şi canalizare a reuşit să depăşească societăţi de top, precum Icepronav sau CNFR Navrom, drept însă că asta cu preţul lăsării pe uscat, fără multe menajamente, a asociaţiilor cu datorii. Un preţ de-ţi lăsa gura pungă au avut de plătit şi gălăţenii care au dorit să-şi tragă branşament individual. Iar modul în care a înţeles Apă Canal să-şi exercite poziţia de monopol în materie de tarife la serviciile prestate a atras multe controverse. De altfel, la presiunile pensionarilor şi a Prefecturii, societatea a devenit ceva mai flexibilă şi, din iulie, a admis să reducă, de exemplu, taxele de avizare, branşare şi contorizare individuală de la 355 de lei la 198 de lei, adică o scădere de 44,3 la sută! Acum, dacă tot a obţinut profit aşa mare, poate că Apă Canal va avea mai mult zel şi în reducerea pierderilor din reţea, puse până acum cu atât de mult folos în cârca gălăţenilor.
Gospodărie de te doare capul
Una dintre societăţile care de-a lungul anilor „a făcut-o lată” pe bani publici a fost SC Gospodărire Urbană SRL. Copacii i-a fasonat de au rămas din unii doar lemne de foc, spaţiile verzi nu se simt nici ele prea bine peste tot, cât despre organizarea locurilor de parcare, a talciocului sau a unor locuri de agrement precum Plaja Dunărea, ce să mai vorbim? Toată distracţia a dus, în 2014, la o pierdere de 197.727 de lei, chit că cifra de afaceri a fost de 10,44 milioane de lei. Nu mult, dacă ţinem cont că gaura la buget din anul precedent a fost de aproape 214.000 de lei…
Tot în sfera CL Galaţi, SC Transurb SA a reuşit, ce-i drept cu susţinerea investiţiilor, câte au fost, tot din bani publici, să scoată un profit de 643.000 de lei, la o cifră de afaceri de 45,1 milioane de lei. Societatea a avut în 2014 aproape 670 de salariaţi. Transurb deţine un parc auto de 137 de autobuze şi troleibuze şi tânjeşte la un monopol pe transportul public, iar dacă maxi-taxiurile vor fi trase pe dreapta, aşa cum s-ar dori de pe la anul, s-ar putea să şi reuşească. I-ar creşte profiturile, dar cum ar rămâne cu călătorii, că e puţin probabil că Transurb ar putea acoperi toate traseele, plus convenţiile, cu maşinile pe care le are, chiar dacă ar urma să fie achiziţionate cu bani de la bugetul local încă 40 de autobuze, tot SH.
În materie de comerţ, SC Administraţia Pieţelor SA are pus deoparte partea ei. Că doar oamenii trebuie să-şi vândă undeva gogonelele şi zarzavatul. Anul trecut, la o cifră de afaceri de 19,54 milioane de lei, a scos un profit deloc de neglijat: 978.355 de lei. Scopul societăţii este nu atât profitul, cât îmbunătăţirea serviciilor oferite comercianţilor şi, implicit, cumpărătorilor din pieţe. Profitul societăţii s-a umflat în 2014 din încasarea unor penalităţi de întârziere, dar, se pare, povestea nu se va repeta şi în 2015, când profitul estimat este de vreo cinci ori mai mic.
Societăţi în groapa falimentului
La umbra CJ Galaţi e cam greu să se facă afaceri, dacă este să ne luăm după soarta crudă pe care au avut-o SC Drumuri şi Poduri SA şi SC Consproiect SA. Prima dintre ele este deja băgată cu acte în regulă în faliment, după ce a dat în gropi cu domeniul ei de activitate - „construcţia de drumuri şi autostrăzi”. Aşa că, în prezent, nici drumuri nu avem, nici autostrăzi şi nici măcar societatea constructoare. Anul trecut, activitatea Drumuri şi Poduri s-a lăsat cu o gaură de 480.253 de lei şi nici nu putea să fie altfel, când până şi activele i-au fost scoase la vânzare, cu tot cu tractoare, autospeciale şi chiar… mobilier.
SC Consproiect SA este şi ea aproape de groapa falimentului. Procesul de rentabilizare al „fabricii de proiecte” a CJ Galaţi a eşuat lamentabil. După un zvâc ce a dus la reducerea datoriilor, în 2014 societatea a intrat iar în vrie, ajungând la pierderi de 1,01 milioane de lei! Mai mult, un audit al Curţii de Conturi a constat că soarta Consproiect nu a interesat conducerea CJ Galaţi. În timp ce achiziţiile directe de proiecte mergeau la diverse societăţi, SC Consproiect s-a ales cu praful de pe tobă, adică doar… 1,77 la sută din serviciile de proiectare ale judeţului!
Ghici cine „stimulează” mediul de afaceri
Chiar dacă autorităţile publice par a fi administratori proşti ai propriilor afaceri, ele au în subordine societăţi care să le ajute sau să-i înveţe pe alţii să facă afaceri. Prima dintre ele este SC Cons Management Parc de Soft SRL, aflată atât sub tutela CL Galaţi, cât şi a CJ Galaţi. Chiar dacă, teoretic cel puţin, societatea are potenţial, în afară de administrarea spaţiilor de la Parcul de Soft s-au făcut prea puţin paşi în direcţia stimulării afacerilor IT&C sau asigurarea unor servicii suplimentare necesare întreprinderilor. Anul trecut a fost încheiat cu pierdere de 299.153 de lei. Acum se reîncearcă relansarea societăţii, ca lider al Clusterului IT&C „Dunărea de Jos”, din care fac parte câteva zeci de firme din domeniu. Ce proiecte va naşte acest cluster şi cât de utilă se va dovedi societatea, rămâne de văzut.
În ape destul de tulburi încă se scaldă Regia Autonomă - Administraţia Zonei Libere Galaţi şi SC Industrial Parc SRL. Zona Liberă a primit o lovitură serioasă odată cu renunţarea de către Enel la proiectul termocentralei de la Galaţi. Aşa s-a evaporat o concesiune de 36,5 hectare, care aducea bani frumoşi. Cifra de afaceri a scăzut la 2,29 milioane de lei, iar de la un profit de 787.082 de lei în 2013 s-a trecut pe o pierdere de 195.829 de lei.
În ceea ce priveşte SC Industrial Parc SRL, menit să administreze Parcul Industrial, vecin cu Zona Liberă, aceasta s-a pierdut mult timp în hăţişurile birocratice, ba în ce ceea ce priveşte cadastrul, ba al regulamentelor şi formelor de încheiere a contractelor blocate mult timp prin sertarele CL Galaţi. Problema unor devize de lucrări mult umflate n-a fost lămurită nici acum, cert este că de vreo doi ani ni se promite „minunea” de a vedea măcar primul investitor în Parcul Industrial, dar ea nici că se mai îndeplineşte. Până una alta, SC Parc Industrial SRL a înregistrat anul trecut, cu doi angajaţi, pierderi 154.894 de lei, o nimica-toată, totuşi, faţă de milioanele care s-au evaporat pe obiective cu costuri dubios de mari.
După cum se vede, bani publici să fie, că societăţi care să-i toace se găsesc. Pe ici, pe colo, s-a mai schimbat câte un director care a călcat în străchini, dar la modul real, prin CL Galaţi şi CJ Galaţi, nu am avut parte decât de lacrimi de crocodil de grija comunităţii. Şi când te gândeşti că pentru asta plătim taxe şi impozite!
