Corina Dobre

Corina Dobre


Sprijinul oferit social-democraţilor gălăţeni, încă de la alegerile locale, de către UNPR-ul condus de Eugen Chebac, nu a rămas nerecompensat. Fostul deputat a devenit, de curând, cu sprijinul PSD, membru în Consiliul de Administraţie al AFDJ Galaţi.

Chiar dacă în mediul politic se vehicula că Eugen Chebac şi-ar fi dorit funcţia de prefect, fostul parlamentar a ajuns până la urmă în una dintre cele mai râvnite regii de către membrii de partid.

Chebac (65 de ani) a absolvit, în 1979, Institutul de Marină Constanţa, iar, înainte de a deţine funcţii alese şi de a activa în cadrul unor companii private, a fost ofiţer maritim internaţional al Navrom Constanţa (1979-1982), inginer Serviciu Exploatare Nave la Flota IV Galaţi (1982-1999), dar şi reprezentant în ţară şi străinătate al Companiei Maritime Române (1989-1999).

"Ce credeţi că o să facă? O să ne găsească nod în papură, ca să colecteze bani la buget. Suntem toţi disperaţi. O să scape cine o să poată sau cine o să aibă o uşă deschisă pe undeva. Nu sunt bani şi o să ne aplice nouă amenzi, ca să aibă de unde colecta. Asta este cea mai sigură formă de a aduna bani la buget", se plângea, zilele trecute, patroana unui magazin de cartier.

De mai bine de o săptămână, printre micii comercianţi se zvoneşte că, în curând, ANAF va începe să pună „biciul” pe ei, oamenii aflând, din surse numai de ei ştiute, că se pregătesc mai multe controale de amploare în oraş. Scopul este, spun micii comercianţi, de a aduna cât mai mulţi bani la bugetul statului, pentru a acoperi promisiunile PSD din campania electorală.

De la începutul anului, Guvernul a majorat salarii şi pensii, a redus sau eliminat o serie de taxe şi promite, în continuare, măriri de lefuri (în unele cazuri cu până la sută la sută) pentru angajaţii din sectorul bugetar. Organismele internaţionale lansează tot mai multe semnale de alarmă şi avertizează, prin vocea Comisiei Europene şi, mai nou, a Fondului Monetar Internaţional, că România riscă să se confrunte cu o nouă criză economică, în condiţiile în care există îngrijorări că măsurile adoptate de Guvern vor creşte deficitul şi vor destabiliza economia (şi-aşa bazată în mare parte pe consum).

Ministrul Finanţelor, gălăţeanul Viorel Ştefan, pare a fi cam singurul din coaliţia de la guvernare care nu este îmbătat de populism, spre nemulţumirea lui Liviu Dragnea şi a apropiaţilor săi, şi-şi cântăreşte cu mare atenţie fiecare propoziţie pe care o lansează în spaţiul public. Sunt convinsă că este îngrijorare mare la Ministerul Finanţelor. Dovadă şi poziţia ministrului, care a anunţat reduceri de cheltuieli, în cazul în care România va depăşi ţinta de deficit.

În condiţiile în care economia ţării este mai degrabă bazată pe consum, iar tot mai multe firme dau semnale că îşi doresc restrângerea activităţii, de unde va avea Guvernul bani să onoreze promisiunile PSD? Vor ajunge micii comercianţi şi şoferii, aşa cum se tem, vaci de muls pentru pomeni?


Nu mai puţin de 65 de blocuri din cartierul Aurel Vlaicu vor rămâne, joi, 23 martie, fără apă rece, din cauza unor lucrări pentru montarea unor conducte la intersecţia străzilor Tecuci şi Anghel Saligny.

Timp de jumătate de zi, între orele 8,00 şi 22,00, apa potabilă va fi sistată pentru blocurile O1, O2, O3, O4, O5, O6, O7, O8, N4, N5, N6, N7, N8, N3A, N3B, S6C, S6B, S6A, M1A, M1B, C1, C2, C2B, C3A, C3B, C4, C4A, C5A, C5B, C5C, C6, C6A, C6B, C6C, C6D, C7, C8, C8A, C8B, C9, C10, C11, C12, C13, C14, C15, I5, H1, H2, H3, H4, D1, D2, D2A, D3, D4, D5A, D5B, D5E, D5C, D5D, D8, D9, F şi A2.

"Lucrările fac parte din obiectivul de investiţii “Modernizare strada Tecuci, tronson cuprins între strada 1 Decembrie 1918 şi strada Traian”. Pentru execuţia acestor lucrări, Tancrad a solicitat sistarea apei, lucrările fiind imposibil de executat în alte condiţii", au transmis reprezentanţii Apă Canal.

A declarat city managerul Marius Humelnicu, la dezbaterea publică de săptămâna trecută. Reprezentantul Primăriei a precizat că "într-adevăr, va fi o problemă socială cu privire la domnii de la Calorgal. Nu vom închide însă această societate, ci o optimizăm şi o rentabilizăm. Centralele pe care le vom monta la unităţile de învăţământ vor avea nevoie de mentenanţă şi avem destule unităţi de învăţământ în aşa fel încât să putem să păstrăm un număr de oameni".

Angajaţii care nu vor fi păstraţi în noua Calorgal vor merge la alte societăţi din subordinea municipalităţii, a spus directorul Marian Alexandru, care a declarat că a primit asigurări în acest sens din partea primarului Ionuţ Pucheanu. "Avem asigurări din partea domnului primar că această forţă de muncă va fi absorbită de către alte societăţi. Calorgal nu se poate susţine singură, la acest număr de salariaţi. Dacă nu ar fi Primăria, Calorgal ar muri. Prin reorientarea activităţii Calorgal, începem să atragem surse de venituri din alte activităţi, printre care prestări de servicii", a declarat Marian Alexandru.

Întrebat de ce a mai operat angajări în aceste condiţii, întrucât, în ultimele circa două luni, au fost angajate câteva zeci de persoane, directorul Calorgal a afirmat: "Am făcut 27 de angajări în urma unei inspecţii făcute de ITM. Mecanicii mei de tură mergeau seara singuri şi mi-au pus în vedere că dacă nu dublez tura mă amendează. Mi-au dat avertisment şi mi-au trasat aceste sarcini".

 

 

Reprezentanţii Primăriei, ai Electrocentrale (CET) şi ai ArcelorMittal se vor întâlni, zilele acestea, pentru a lua o decizie cu privire la apa caldă furnizată populaţiei în sistem centralizat. În timp ce municipalitatea îşi mai doreşte un parteneriat pentru cel mult două luni,  nefiind dispusă să plătească sume colosale pentru pierderi de până la 90 la sută în sezonul cald, conducerea CET a dat de înţeles că ArcelorMittal ar agrea un parteneriat pe şase luni, aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. „Am ajuns la concluzia că am dori să mai continuăm încă o lună sau două, din acest moment. Din discuţia pe care am avut-o cu dumneavoastră (Sinan Mustafa, administratorul special al CET n.r.) am înţeles că nu ar dori (ArcelorMittal n.r.) un acord pe o perioadă atât de scurtă şi şi-ar dori până în toamnă, pentru următoarele şase luni. Vă spun de pe acum, nu m-aş înhăma la a intra într-un parteneriat pe şase luni, pentru că nu ştim ce facem. S-ar putea să luăm decizia să închidem. Ştiţi că mare parte a costurilor se generează pe timpul verii. Nu putem să ne mai asumăm nişte costuri atât de mari, care, din calculele noastre, se ridică la 2,5 milioane de lei pe lună”, i-a spus primarul Ionuţ Pucheanu lui Sinan Mustafa, directorul general şi administratorul special al CET, la dezbaterea publică de vineri.

Gălăţenii cu datorii la întreţinere sau la bugetul local nu vor primi ajutor financiar pentru a-şi monta un sistem individual pentru producerea căldurii şi apei calde.

În cazul în care Consiliul Local va decide să îngroape definitiv sistemul centralizat de termoficare, aşa cum pare că se va şi întâmpla, gălăţenii vor primi din partea municipalităţii un ajutor financiar în valoare de 2.700 de lei pentru a-şi achiziţiona un echipament de încălzire. Anunţul a fost făcut la dezbaterea de ieri, de către primarul Ionuţ Pucheanu, care a prezentat criteriile pe care gălăţenii trebuie să le îndeplinească pentru a primi cele 2.700 de lei. De precizat este că beneficiarii sunt familiile sau persoanele singure care au utilizat, în sezonul rece 2016-2017, energie termică furnizată în sistem centralizat şi care se vor debranşa după data de 1 aprilie (fără a mai achita vreo taxă în acest sens!).

Banii nu ajung la oricine

Ajutorul financiar gândit de conducerea Primăriei se acordă doar persoanelor singure care au un venit net mediu lunar de până în 2.500 de lei, familiei formată din doi membri, care are un venit net mediu lunar pe membru de până în 2.000 de lei, celei formată din trei membri, care are un venit net mediu lunar pe membru de până în 1.700 de lei şi familiei cu patru sau mai mulţi membri, care are un venit net mediu lunar pe membru de până în 1.450 de lei. Totodată, potrivit primarului Ionuţ Pucheanu, de ajutorul financiar acordat de municipalitate nu vor beneficia gălăţenii cu datorii la întreţinere sau la bugetul local.

Actele de care veţi avea nevoie

Conform documentelor prezentate, ieri, de către reprezentanţii Primăriei, dosarul celor care îndeplinesc condiţiile de mai sus trebuie să cuprindă următoarele acte: copie după actul de identitate al proprietarului/coproprietarului imobilului şi a celorlalţi membri ai familiei (cu acelaşi domiciliu), copie a actului de proprietate a imobilului, dar şi o adeverinţă eliberată de asociaţia de proprietari cu privire la suma datorată cu titlu de întreţinere şi utilităţi (apă, gunoi) la data depunerii cererii, cu menţiunea pe propria răspundere, dacă există sau nu restanţe, precum şi situaţia plăţilor către furnizorul de energie termică. În dosar se vor regăsi de asemenea o adeverinţă de la Calorgal care să ateste că solicitantul era branşat la sistemul centralizat de termoficare la data de 1 aprilie şi o adeverinţă de la Distrigaz Sud Reţele (Engie) care să confirme că solicitantul nu este racordat la gaze pentru asigurarea încălzirii. Totodată, dosarul va trebui să cuprindă şi certificatul de atestare fiscal pentru persoanele fizice privind impozitele, taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, eliberat în luna curentă depunerii solicitării, adeverinţe privind veniturile realizate de către titularul solicitării şi membrii familiei cu acelaşi domiciliu, dar şi angajamentul prin care beneficiarul se obligă să prezinte, în termen de 30 de zile de la data acordării ajutorului financiar, documente (facturi, chitanţe) prin care se dovedeşte faptul că suma încasată a fost cheltuită în scopul în care a fost acordată. Dosarul trebuie să mai conţină o factură proformă de achiziţionare a sistemului de încălzire şi apă caldă şi un extras de cont pentru plata ajutorului financiar.

Verificări pe loc

Dosarele celor care vor solicita ajutor financiar din partea municipalităţii vor fi verificate pe loc de către o comisie, a precizat Ionuţ Pucheanu, astfel încât să nu se irosească timp, iar cetăţenii să poată afla imediat dacă dosarul este incomplet şi să îl poată completa cât mai repede. Întrucât unii dintre participanţii la dezbatere au reclamat că banii nu acoperă costul unei centrale pe gaz, spre exemplu, edilul şef a precizat că înainte ca municipalitatea să propună această sumă au fost făcute studii de piaţă. „Ştiţi de ce am ajuns aici? Pentru că toţi cei dinaintea mea s-au gândit la cine votează şi cum votează. Las oamenii să mă judece în 2020”, a replicat Ionuţ Pucheanu, atunci când unul dintre participanţii la dezbatere a avertizat că decizia ar putea să îl coste electoral.
O hotărâre clară cu privire la sistemul centralizat de termoficare va fi adoptată, la finele lunii, în Consiliul Local. Dacă decizia va fi cea privind închiderea sistemului, vor fi supuse la vot criteriile enumerate mai sus şi cuantumul ajutorului financiar.

Engie spune că face faţă

Întrucât mai multe voci au susţinut, în repetate rânduri, că sistemul de distribuţie a gazelor naturale este subdimensionat şi nu ar face faţă unui val de branşări, la dezbaterea de ieri pe tema sistemului centralizat de termoficare primarul Ionuţ Pucheanu a făcut publică o informare oficială a Engie, în care directorul regional al Distrigaz Sud Reţele, Bogdan Holban, infirmă această ipoteză. „În urma lucrărilor de investiţii structurale de optimizare sistem distribuţie gaze naturale din municipiul Galaţi, ce se derulează în cursul acestui an, se pot prelua cele 25.000 – 35.000 de apartamente”, se arată în adresa transmisă conducerii Primăriei de către companie.

Gălăţenii care au permis de conducere pentru categoriile B, C, D şi E, certificat de pregătire profesională pentru transportul de persoane, card tahograf şi cunoştinţe în domeniul auto se pot înscrie la concursul organizat de Consiliul Judeţean (CJ) pentru ocuparea postului de şofer în cadrul Direcţiei Patrimoniu. Înscrierile se fac până pe data de 24 martie, la ora 11,00. Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon  0236462409.


Aproape 230 de milioane de lei are la dispoziţie Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi pentru anul 2017, potrivit proiectului de buget al instituţiei, lansat în dezbatere publică. Preşedintele Costel Fotea a precizat că instituţia are cu 30 de milioane de lei mai mult faţă de anul trecut, însă sume consistente vor fi direcţionate către funcţionare, având în vedere că salariile angajaţilor din sistemul bugetar au crescut de la 1 februarie.

„Încerc să direcţionăm cât mai mulţi bani spre investiţii. Cert este că CJ are foarte multe instituţii subordonate şi, atunci, o sumă mare va fi alocată pentru ceea ce înseamnă salarizare şi, bineînţeles, bunuri şi servicii, capitole pe care nu ai cum să le ocoleşti. Salariile sunt fixe, nu ai cum să dai mai puţin, mai ales că de la 1 februarie au crescut şi cu 20 la sută”, a declarat Costel Fotea.

Conform proiectului lansat în dezbatere publică, bugetul de venituri al CJ este de 229.078.000 de lei, iar cel de cheltuieli – de 253.399.000 de lei, de unde reiese un deficit de peste 24 de milioane de lei. Şeful CJ a precizat însă că „unele dintre investiţiile prevăzute, precum cele de drumuri, sunt multianuale, astfel că nu avem nevoie de toată suma în 2017. De aici şi acel deficit. Şi în 2016 am început cu 199 de milioane de lei şi am încheiat cu 230 de milioane de lei”, a adăugat şeful CJ.

Bugetul instituţiei, aflat în dezbatere publică până pe 20 martie, va fi votat la finele lunii.


Un debutant câştigă peste 2.000 de lei, în timp ce un director ajunge şi la 7.000 de lei. Cu toate acestea, posturile scoase la concurs de Consiliul Judeţean (CJ) ajung, de multe ori, să nu fie ocupate.

Instituţia publică se confruntă, în prezent, cu deficit de personal, ceea ce-i îngreunează activitatea, spune conducerea CJ. Potrivit preşedintelui Costel Fotea, Consiliul ar mai avea nevoie de 30 de angajaţi pentru a funcţiona la parametri optimi.

„Deşi toată lumea spune că Galaţiul este pe un loc fruntaş la şomaj, spre dezamăgirea mea şi a colegilor mei, nici la Consiliul Judeţean nu se înghesuie prea multă lume să se angajeze. Au fost posturi scoase la concurs. Am văzut că nu vin mulţi cu vechime şi am transformat multe dintre posturi în debutant, tocmai pentru a întinde o mână şi tinerilor care nu au experienţă, să-i profesionalizăm, bineînţeles, la locul de muncă. Dar nici aşa nu avem cereri prea mari. Nu ştiu de ce nu se înghesuie, deşi salariile nu sunt cele mai mici de pe piaţă, la ora actuală. Nu-mi explic de ce nu vor să vină”, a declarat şeful CJ, care a precizat că un debutant este încadrat cu 2.066 de lei, un şef serviciu poată să ajungă la 5.000 de lei, în timp ce un director – chiar şi la 7.000 de lei. „Cei care au peste cinci ani vechime, iau cu siguranţă peste 3.500 de lei, chiar 4.000 de lei. Nu sunt salarii de care să fugi”, a precizat Costel Fotea.

Întrucât, de-a lungul anilor, s-a împământenit ideea că slujbele la stat sunt scoase la concurs cu dedicaţie, preşedintele CJ a ţinut să spună că „nu există aşa ceva". "Angajările se fac pe bază de cunoştinţe (profesionale n.r.). Avem nevoie de ingineri drumari cu experienţă şi începători, ca de aer, pentru că din fonduri proprii, europene şi guvernamentale vom avea multe proiecte pe drumurile judeţene. Avem nevoie de ingineri constructori, de oameni la Serviciul achiziţii, care este subdimensionat. Lucrează acolo patru persoane. Ar mai fi nevoie de încă cel puţin patru angajaţi. Acei oameni vor trebui să facă achiziţii pentru proiecte de câteva milioane de euro bune. Numai pe fonduri europene, prognozăm peste 60 de milioane de euro pe drumuri”, a spus Costel Fotea, care a afirmat că posturi la concurs sunt scoase şi la Direcţia economie şi finanţe, Patrimoniu şi nu numai.

În prezent, în cadrul aparatului de specialitate al CJ lucrează mai puţin de 120 de persoane. Organigrama Consiliului are prevăzute 146 de posturi.


De teamă că va intra în faliment odată cu închiderea sistemului centralizat de termoficare, Electrocentrale (CET), producătorul de energie electrică şi agent termic primar, propune preluarea reţelei de distribuţie, astfel încât societatea să se transforme în unic producător şi distribuitor de căldură în sistem centralizat.

Informaţia ne-a fost confirmată de către Sinan Mustafa, directorul general şi administratorul special al CET, care ne-a declarat că soluţia aceasta va fi prezentată la dezbaterea de mâine, organizată de municipalitate, pe tema sistemului public de termoficare.

„Analizăm posibilitatea de a lansa o propunere municipalităţii în care societatea noastră să preia distribuţia de agent termic, însă doar în sezonul rece, în perioada noiembrie – martie. Această variantă presupune o analiză, la care încă lucrăm, în aşa fel încât, vineri, să putem prezenta toate datele. Un prim avantaj pentru populaţie ar fi acela că, probabil, costul gigacaloriei s-ar reduce, întrucât cheltuielile cu distribuţia vor fi mai mai mici în această variantă. Însă vom putea spune clar acest lucru doar după atente verificări”, ne-a declarat reprezentantul CET. În aceasta varianta, unii dintre angajaţii Calorgal vor fi preluaţi de Electrocentrale.

„Dar nu în orice condiţii”


Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, ne-a declarat că „în principiu, propunerea CET este de luat în seamă”, însă edilul a subliniat că „nu în orice condiţii”, ţinând cont că se vehiculează faptul că Electrocentrale ar putea cere municipalităţii, printre altele, să îşi ia angajamentul că, în cazul neachitării facturilor de către populaţie, autorităţile să acopere, de la bugetul local, „gaura” generată de neplată.

„Aşteptăm date tehnice şi financiare clare, pentru că vrem să ştim care va fi avantajul municipalităţii şi, în principal, al cetăţenilor, în cazul în care vom adopta o astfel de soluţie. Ne interesează dacă este fezabilă sau este doar o altă formă de tergiversare. Dacă CET propune soluţia aceasta doar pentru iarna viitoare, nu se justifică. Vrem un parteneriat pe termen lung, care să ne poată garanta costuri mult mai mici, dar care să asigure şi servicii de calitate pentru oameni”, ne-a declarat edilul şef.

Dacă CET devine unic producător şi distribuitor, gălăţenii trebuie să-şi asigure apa caldă menajeră în sezonul cald, întrucât efortul financiar pentru menţinerea acestui serviciu se ridică la trei-patru milioane de euro. Nici municipalitatea şi nici CET nu doresc să-şi asume mai departe astfel de costuri.

Pagina 1 din 242