
* Zidurile nepăsării de la Barboşi *
Legătura cu trecutul, cu istoria nu mai impresionează pe nimeni la Galaţi. Puţini mai sunt cei care ştiu că aceste locuri au fost, de-a lungul vremii, bântuite de civilizaţii despre care aflăm doar din emisiunile de pe Discovery, de la muzee sau din cărţile de specialitate. Asta în condiţiile în care am putea să aflăm totul pe teren, în mijlocul ruinelor lăsate aici de strămoşii noştri.
Castrul roman de la Barboşi este exemplul perfect pentru felul în care gogomanii prezentului înţeleg să trateze ce ne-a lăsat trecutul. Şi, evident, nu putea scăpa „şansa” de a se număra printre propunerile noastre în clasamentul „Celor 7 minuni ale Galaţiului”.
Ziduri vechi, îngropate
Castrul roman de la Barboşi este un adevărat monument al nepăsării. Ruinele istorice de care puţine locuri din lumea asta au baftă sunt lăsate pradă buruienilor, vremii şi hoţilor. Dacă încerci să dai puţin la o parte primul strat de pământ, bucăţi mai mici sau mai mari de istorie îşi fac apariţia.
Cioburi de ceramică romană zac neexploatate în zonă şi orice neavenit are acces la aceste mici fragmente de trecut. Pe alocuri se văd câteva gropi, semn că mai există tot felul de căutători de comori, iar în mal, acolo unde eroziunea mai „fură” din când în când câte o bucată de platou, apar tot felul de obiecte noi. Unele rămân locului şi se distrug, altele completează colecţii private mai mult sau mai puţin valoroase.
Ziduri noi, semeţe
Dar probabil că cel mai mare rău care s-a făcut în acest loc este ruina modernă aflată alături de ruina castrului roman. O construcţie ciudată „ia faţa” istoriei, câteva ziduri vizitate doar de câinii vagabonzi aflându-se în faţa a ceea ce ar putea constitui un punct de atracţie pentru eventualii turişti.
S-a propus preluarea acestor construcţii în proprietate publică, urmând să se delimiteze zona, să fie amenajat un parc şi chiar un centru expoziţional. Mai e nevoie să spunem că nimic din toate astea nu s-a făcut? Că presa trage cu regularitate semnale de alarmă cu privire la această zonă, iar autorităţile le ignoră? Că nu există nici măcar o idee, niciun proiect pentru reabilitarea acestei zone?
Recent, în cadrul unei conferinţe de presă, un politician anunţa că nu s-a cerut niciun ban de la Ministerul Culturii. De către cine? De cei care au fost la guvernare sau de cei care sunt? De fapt, nu interesează pe nimeni.
Istoria zace în coasta Galaţiului şi nimeni nu pare deranjat. Alături de castrul roman am mai putea vorbi şi despre zona necropolei din coasta cimitirului Cătuşa, acolo unde trecutul a fost excavat de-a valma, sau mormântul roman din Micro 19, acoperit de o dală de beton şi de o pubelă de gunoi. Dar castrul roman de la Barboşi este locul în care se vede cel mai bine moştenirea trecutului şi, în plus, se distinge clar şi impotenţa prezentului.
Aşezare dacică peste care au construit romanii
Săpăturile arheologice de la castrul roman, efectuate în anii 1959-1962, arată că în acest loc a existat mai întâi o cetate dacică, întărită cu un val de pământ. Datată undeva între sfârşitul secolului al II-lea şi începutul primului secol înainte de Hristos, cetatea dacică a sfârşit în urma unui incendiu puternic. Pe acelaşi loc, imediat sau după o anumită perioadă de timp, a fost construit un castellum roman, din care încă se mai păstrează ziduri de piatră (cu şi fără mortar), ţigle, cărămizi, olane şi fragmente ceramice.
Unele dovezi arheologice, în special monede descoperite la faţa locului, arată că această aşezare ar data dinainte de războaiele daco-romane (101 – 102 şi 105 - 106 după Hristos), însă există, de asemenea, indicii că fortăreaţa ar fi fost ridicată în timpul domniei lui Traian cu scopul de a apăra graniţa. Castellum-ul făcea parte din sistemul militar de protecţie construit de romani la marginea imperiului, unde se reunea flota romană pe Dunăre.
Zidurile noi, aflate încă în litigiu, nu pot fi demolate
În 1994, vechile ziduri ale castrului au primit, cu acceptul Primăriei, compania celebrelor construcţii din faţa sitului, abandonate în acest moment. Pentru că agresau spaţiul arheologic, construcţiile au încetat în 1999, însă din cauza unor litigii aflate pe rolul instanţelor, zidurile nu pot fi demolate.
Clădirile aparţin unei firme, Non Stop PAS, care, din câte se pare, intenţiona să construiască acolo un popas. Şi, astfel, de zece ani avem de a face cu un nou tip de ruină în zonă: ruina indolenţei.
Castrul roman de la Barboşi, fişă tehnică
- Locaţie: la intrarea dinspre Tecuci, pe partea dreaptă
- Proprietar: Primăria Galaţi
- Vârstă: peste 2000 de ani
- Stare: degradată
- Şanse de reabilitare: zero în actualele circumstanţe
Se redeschide circulaţia pe Faleză
Limitare de viteză pe digul Galaţi-Brăila
Şi tramvaiul, ţop, a sărit de pe terasament
Nu suntem beţi, ci şoferi de Galaţi
Sugrumat de ştreangul sărăciei
O groapă pentru fiecare
În căutarea dorului pierdut
Deshidrataţi lângă Dunăre!
Unde-i lege, nu-i tocmeală
Robert Cristian mai are nevoie de 2.800 de euro
Se redeschide circulaţia pe Faleză
O, tu, nocturnă târzie!
Alexandra Coclează (Yale, SUA): „Nu sunt supradotată. Am reuşit prin muncă”
Limitare de viteză pe digul Galaţi-Brăila
Deshidrataţi lângă Dunăre!
Nu suntem beţi, ci şoferi de Galaţi
Primarul promite marea asfaltare
Şi tramvaiul, ţop, a sărit de pe terasament
Pauza de cafea – Oamenii moderni ai cavernelor
Sondaj printre consilierii locali: „Când aţi mers ultima dată cu microbuzul? Dar cu Transurb?”
Autor: Roxana Artene Penciu
Comentarii: 3
Afişări: 809
Data articol: 16 martie 2010
Autor: Dănuţ Lungu
Comentarii: 10
Afişări: 874
Data articol: 16 martie 2010
Autor: Elena Parapiru
Comentarii: 6
Afişări: 1144
Data articol: 16 martie 2010
Autor: Gabriel Kolbay
Comentarii: 2
Afişări: 492
Data articol: 16 martie 2010
Autor: Victor Cilincă
Comentarii: 1
Afişări: 127
Data articol: 15 martie 2010
Autor: Roxana Artene Penciu
Comentarii: 11
Afişări: 1535
Data articol: 12 martie 2010
Autor: Dănuţ Lungu
Comentarii: 2
Afişări: 498
Data articol: 16 martie 2010
Autor: Ştefan Dimitriu
Comentarii: 3
Afişări: 712
Data articol: 15 martie 2010
Autor: Cristina S. Carp
Comentarii: 12
Afişări: 788
Data articol: 15 martie 2010
Autor: Anca Melinte
Comentarii: 11
Afişări: 717
Data articol: 12 martie 2010
Autor: Gabriel Kolbay
Comentarii: 4
Afişări: 220
Data articol: 15 martie 2010
Autor: Katia Nanu
Comentarii: 2
Afişări: 202
Data articol: 16 martie 2010
Autor: Dănuţ Lungu
Comentarii: 1
Afişări: 648
Data articol: 16 martie 2010
Autor: Maria Măndiţă
Comentarii: 2
Afişări: 828
Data articol: 15 martie 2010
Autor: Anca Melinte
Comentarii: 17
Afişări: 1059
Data articol: 15 martie 2010
Autor: Marius Ţuca
Comentarii: 10
Afişări: 1186
Data articol: 13 martie 2010
Autor: Anca Melinte
Comentarii: 5
Afişări: 1409
Data articol: 15 martie 2010
Autor: Ovidiu Amălinei
Comentarii: 1
Afişări: 501
Data articol: 12 martie 2010
Autor: Anca Melinte
Comentarii: 4
Afişări: 564
Data articol: 13 martie 2010
Autor: Dănuţ Lungu
Comentarii: 7
Afişări: 1119
Data articol: 8 martie 2010