Medicul oftalmolog Adela Leonida-Paul este primul specialist român care a utilizat curentul electric în tratamentul cataractei.
Adela Leonida s-a născut la Galaţi, pe 7 aprilie 1890, într-o familie de intelectuali, care a dat ţării mai multe personalităţi în diverse domenii. Tatăl său, Anastase Leonida, era ofiţer de carieră, iar mama, Matilda Gill, era fiica unui inginer de origine franceză. Sora sa, Eliza Leonida Zamfirescu, a fost prima femeie inginer din Europa, iar fratele său, Dimitrie Leonida, a fost un apreciat om de ştiinţă, numele său fiind purtat astăzi de Muzeul Tehnic din Capitală.
Călătorind alături de tatăl său din garnizoană în garnizoană, Adela a urmat cursurile Liceului „Regina Maria” şi apoi pe cele ale Facultăţii de Medicină din Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1916. A început să lucreze încă din anul doi de facultate în clinica profesorului Stănculescu.
A publicat în reviste de specialitate articole despre aplicaţiile curenţilor de înaltă frecvenţă în medicină, devenind astfel primul specialist român care a utilizat curentul electric în tratamentul cataractei.
În timpul Primului Război Mondial a fost repartizată la spitalul din Iaşi, unde l-a secondat pe medicul francez Dantrelle şi s-a remarcat prin devotamentul pentru profesie, fiind unanim recunoscută drept un specialist de excepţie. Tot la Iaşi şi-a susţinut şi doctoratul, cu teza „Complicaţiile tifosului exantematic la ochi”.
După încheierea războiului a revenit la Bucureşti, fiind numită directoare a orfelinatului de orbi „Vatra Luminoasă”. Pentru a-şi ajuta elevii, a înfiinţat în cadrul aşezământului o tipografie cu ajutorul căreia a reprodus în sistem Braille manualele pentru clasele primare şi de liceu. În 1920 se înfiinţează Spitalul de ochi „Vatra Luminoasă”, iar Adela Leonida este primul său director.
Solicitată de Regina Maria pentru o operaţie de catacată, Adela Leonida-Paul a devenit medicul oftalmolog al Casei Regale a României.
A efectuat de-a lungul carierei peste 8.000 de operaţii oftalmice, iar ironia sorţii a făcut să moară în 1928, în Capitală, în urma unei operaţii nereuşite la ficat.
