Şi, deodată, aşa, ca din senin, au apărut antrenorii...(I)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Am un bibic în Ţiglina 17. Stă cam la patruzeci de câini distanţă de mine. Băiat bun. De bufet, adică. Nu ştie, nu se bagă. Unde-l pui, acolo stă. Din ăla, cuminte ca o fată mare...(iartă-mă, iertătorule, că vorbesc dodii!)...De cuminte ce-i, l-a lăsat (şi) nevastă-sa. Spun "şi nevastă-sa" fiindcă nu doar ea l-a lăsat. L-a lăsat şi locul de muncă, şi prietenii, şi cunoscuţii, şi fiii, şi fiicele, şi amantele...Nu mai are decât prieteni cu ghilimele...Şi nu mai are decât de-alde el, bibicul meu de cartier...Şi-l văd întâmplător...Da-i place tare să stea de vorbă cu mine...În fapt, turuie numai dânsul...Norocul meu e că l-am învăţat să nu huruie...Mă informează de una, de alta...Mă pune şi mă ţine la curent continuu cu toate balivernele specifice unei societăţi gregare, cu toate bazaconiile smulse din banalul contemporan şi întreţinut numai cu grătar şi rachiu, numai cu ţipete şi istericale, numai cu clevetire şi suspiciune, numai cu pizmă şi naivitate...Numai cu divertisment muiat în otrăvuri inventate şi produse în laboratoarele prezentului imund!...Nu?

Iată, îl văd la câţiva motani distanţă. Se apropie de mine. Şi zâmbeşte. Şi dă din mâini, parcă-i elice. Nu mai pot să-l ocolesc. Nu mai am cum să-l ocolesc. Dar nici nu prea vreau să-l ocolesc. Sigur, după cum arată la faţă, are să-mi spună ceva deosebit. Mă salută aplecându-se condescendent şi întinzându-mi palma-i mare cât ograda părintească. Mă strânge puternic, de-mi vine să-i reproşez că-mi scoate ochii din cuibare. Şi mă "trage" pe-o margine de...de ce?...că trotuarele-s ocupate cu tablele/rablele gherţoilor şi marţafoilor rebeli!...că şi carosabilul e ocupat cu ştiinţa şi tehnica mamei lor de imbecili!...Da...sigur că da, mă "trage" pe-o margine foarte subţire (aproape invizibilă) de bun simţ şi-mi povesteşte: "Nea Ionule, am fost în Germania, la muncă!...stai să vezi ce-am păţit!...şi-am parcat, într-o zi, motocicleta,  pe trotuar!...veneam de la muncă!...am parcat să stau de vorbă cu-n cunoscut din Galaţi!...şi am stat numai cinci minute!...şi, aşa, deodată, ca din senin, au apărut antrenorii de civilizaţie!...şi mi-au lipit pe rezervorul de benzină o "etichetă", o "adeverinţă", o "chitanţă" (nici nu ştiu cum să-i zic) pe care am citit că sunt amendat cu 50 cincizeci de euro pentru contravenţie la legea nu ştiu care, la, la, la...!...n-am plătit, dar mi-au trimis amenda-n România...şi n-am avut încotro!...am achitat-o!...Şi uite la noi ce harababură!...şi să nu-mi cârâie nimeni că n-are loc pentru parcare!...la ei, în alte ţări, cum se poate?...Suntem gasteropode!"...

Citit 2450 ori Ultima modificare Miercuri, 20 August 2014 17:26

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.