Amândoi (am în doi)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Şi merg, şi merg... poate ajung tocmai atunci,

tot şi de tot, din depărtarea de acum,

să pot a zice, fără milă: ergo sum,

chiar dacă sum prin grâu, prin gară şi prin lunci,

uitat de zei, chiar dacă sum prin râpi adânci,

şi plâng şi dorm cu beladona pe trifoi,

şi îmi ascult singurătatea mâinii stângi

cum cere "am", cum cere "în", cum cere "doi"!

Şi merg, şi merg... poate ajung să văd măcar

ce am uitat, ce m-a uitat, ce n-am uitat

de când n-aveam habar că nu aveam habar

cât de înalt şi sfânt şi mic şi minunat

e satul cest pe locul cest cu trei fântâni,

un schit, un tei, un deal, o vale şi un drum...

cu tot cu "am", cu "în", cu "doi"... să mă îngâni

când am să strig şi după moarte: ergo sum!

Citit 9365 ori Ultima modificare Marți, 04 August 2015 14:49

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.