dacă mă mai faci vreodată,/ să mă faci cu ochii mari,
să-nţeleg ce-nseamnă raza,/ strălucirea unui nimb,
să mă bată dumnezeul/ simptomatic al iubirii
şi să nu mă mai conjuge/ sclav la vreme şi la timp,
să mă pună la osândă,/ ca pe-un trădător de neam...
şi să beau doar apă chioară/ din ulciorul lui khayyam
dacă mă mai faci vreodată,/ să mă faci cu ochii mici,
ca să nu mi se mai pară/ mare jurul sec şi greu...
uite-aşa, să se închidă/ mult mai repede şi bine,
poate va-nţelege domnul/ nalt şi-adânc şi dumnezeu
cât de scurtă-i sau de lungă-i/ rătăcirea unui neam
când răstoarnă apă chioară/ din ulciorul lui khayyam