"Limba noastră-i o comoară,/ Un şirag de piatră rară,/ Pe moşie revărsată” sau „Mult e dulce şi frumoasă/ Limba ce-o vorbim/ Altă limbă-armonioasă/ Ca ea nu găsim", aşa sună versurile pe care unii dintre noi le ştim încă de la grădiniţă, dacă nu de la şcoală.
Din păcate, ele riscă să rămână străine şi necunoscute pentru copiii care cresc, învaţă şi devin oameni mari în diaspora. Obligaţi să studieze şi să vorbească limba ţării în care trăiesc, pentru copiii şi adolescenţii români din diaspora, româna poate rămâne doar limba de conversaţie în familie, îmbogăţită cu termeni noi, adoptaţi din limba patriei de adopţie. Asta chiar dacă unii români din diaspora susţin şi dovedesc cu tărie că limba română nu se uită şi poate fi vorbită perfect chiar şi după zeci de ani de trai printre străini!
În tot acest context, presa diasporei, dar şi presa naţională, au anunţat, recent, că limba română ar putea fi studiată în şcolile din Marea Britanie, ba chiar ar putea fi probă de bacalaureat.
Comunitate românească lângă Londra
Potrivit unei ştiri difuzate recent de Pro Tv, numai în districtul Brent, de lângă Londra, sunt 15.000 de români şi peste 1.000 de elevi. De aceea, comunitatea românească vrea să introducă limba română în şcolile englezeşti. Deocamdată, aceşti copii sunt elevii unei şcoli care are cursuri de limba română sâmbăta şi duminica, iar până acum există doar trei astfel de instituţii. "Să nu lăsăm ca următoarea generaţie să se îndepărteze de ce înseamnă să fii român", susţine Iris Radulian, coordonatoarea proiectului.
Ca să convingă Ministerul român al Educaţiei să pună umărul la proiectul de introducere a limbii române ca obiect de studiu şi probă în examenul GCSE (echivalentul bacalaureatului de la noi) în Marea Britanie, primarul districtului şi directoarea unui colegiu britanic au venit la Bucureşti.
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei susţin ideea, dar spun că nu au reuşit până acum să o pună în practică. Potrivit Pro Tv, limba romana este studiată deja în şcoli din Italia, Spania şi Belgia. în Uniunea Europeana sunt 12.000 de elevi care au ales să studieze limba română numai anul trecut.
Cum se îmbogăţeşte limba
Jurnalul on-line www.romaningermania.ro scria, recent, într-un articol plin de culoare, despre modul în care românii din Italia, Spania şi Germania îmbogăţesc limba română cu noi şi noi cuvinte.
Formulări de genul “Hai să facem spesa la mercato!”, adică “hai la cumpărături la magazin”, “te chem eu, per forţa”, adică “te sun, obligatoriu” sau “avem merendine şi ouă la colaţione”, în traducere “avem prăjituri şi ouă la micul dejun” pot fi auzite adesea în exprimarea colocvială a românilor din Italia.
Nici românii din Spania nu se lasă mai prejos, printre expresiile folosite frecvent fiind “vamos, mă!” (“haide, mă!”), “tot ce se spune e de verdad” („tot ce spune e adevărat”) sau “aveţi un fuego?” („aveţi un foc?”).
Iar în Germania este uzuală folosirea cuvintelor “Termin” în loc de “termen” şi “a proba” (din “probieren”).
Noi ce scuză avem?
Dacă românii din străinătate au o scuză serioasă pentru a îmbogăţi limba sau pentru a schimba ordinea cuvintelor în frază deoarece trăiesc în sânul altor naţii, e greu de spus ce explicaţie au românii care locuiesc în România, printre ai lor, dar violează cu sălbăticie limba! Sunt românii pentru care propria limbă a devenit o limbă străină, dovadă perlele înregistrate la examenele din sistemul de învăţământ!
Aşa că, înainte de a afla cât le mai pasă românilor din diaspora de limba maternă, poate că ar trebui să ne întrebăm pe noi, cei rămaşi în ţară, cât de mult ne pasă de ea. Şi dacă, într-adevăr "Saltă inima-n plăcere/ Când o ascultăm/ Şi pe buze aduce-a miere/ Când o cuvântăm"...
Citeşte şi: Mărturiile unei gălăţence din CALCUTTA: India ŞOCANTĂ, India FASCINANTĂ (FOTO)
