Cărţile rămase pe rafturile bibliotecii din ţară sunt printre cele mai importante lucruri cărora mulţi dintre românii plecaţi în lumea largă le-au dus dorul. Şi, deopotrivă, au fost printre primele obiecte pentru care au cheltuit bani buni, pentru a şi le aduce în noul lor cămin. O fi „dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim” (de preferinţă corect), dar, pentru iubitorii de lectură, nimic nu se compară cu plăcerea de a citi o carte bună scrisă în limba ta. V-aţi imagina cum ar fi fost copilăria şi adolescenţa voastră fără „Harap Alb” şi „Ivan Turbincă”, fără „Amintiri din Copilărie” sau „Făt Frumos din Lacrimă” ori fără „Cianură pentru un surâs” şi „Ochii Jupâniţei”. Ei bine, pentru românii din Montréal, toate aceste cărţi şi alte mii, în limba română, sunt disponibile la Bibliothèque et Archives Nationales du Québec (BAnQ).
Despre toate am aflat de la Daniela Sburlea o româncă de la Dunărea de Jos, cititoare fidelă a BAnQ, care a discutat cu doamna Claire-Hélène Lengellé, responsabila de relaţii publice şi comunicare în cadrul bibliotecii.
Mii de volume, mii de cititori
Potrivit doamnei Lengellé, colecţia de cărţi în limba română a BAnQ cuprinde, în prezent, 2.338 de titluri, dintre care 1.716 pentru adulţi şi 622 pentru tineri. În total sunt 2.722 de exemplare, dintre care 2.037 pentru adulţi şi 685 pentru tineri. Iar cititorii nu lipsesc. Anul trecut, colecţia de cărţi în limba română pentru adulţi a înregistrat 3.385 de împrumuturi, iar secţiunea pentru copii, pe care o puteţi vedea chiar în fotogragfie - 1.125 de împrumuturi.
Chiar dacă nu toate cărţile sunt mereu la raft, spune Daniela, care a observat că ele se mai schimbă, volumele pot fi găsite în catalogul de pe site şi se pot comanda on-line sau sunt aduse pe loc din depozit, la cerere.
La fel de important este că, la bibliotecă, sunt şi 206 cărţi scrise de autori romani traduse în franceză şi aproximativ 60 în engleză.
Autori, muzică sau filme româneşti
Potrivit Danielei Sburlea, într-un top al celor mai prezenţi autori pe care îi puteţi găsi căutând on-line în colecţia bibliotecii, conduce detaşat Mircea Eliade cu 26 de nominalizări. Vin tare din urmă Rodica Ojog-Brasoveanu, al cărei nume apare de 20 de ori, Mircea Cărtărescu de 14 ori, Ileana Vulpescu, de 12 ori, Ion Luca Caragiale şi Neagu Djuvara de câte 11 ori. La egalitate, cu câte zece apariţii, Petru Comarnescu, Liiceanu, Livia Nemţeanu-Chiriacescu şi, cu câte nouă, Marin Preda şi Liviu Rebreanu. Pot fi citiţi în limba română Llosa, Coelho şi C.S. Lewis.
Există, de asemenea, 30 de volume despre limba româna, incluzând dicţionare, „Alfabetul: să-l înveţe toate minţile isteţe!”, „Aventurile unor cuvinte româneşti” şi „Comprendre et pratiquer le roumain”.
Lângă o carte bună, merge şi-o muzică să-ţi ungă inima. De la Daniela Sburlea am aflat că la BAnQ sunt 44 de CD-uri de muzică în limba română sau incluzând şi piese în limba română: cântece ortodoxe, Taraful de la Clejani, lăutari din Bucureşti, muzică tradiţională din Transilvania, muzica ţigănească în diverse compilaţii, Angela Gheorghiu, O-Zone, Fanfara Ciocârlia, Taraful Haiducilor, Nicolae Bretan, muzică populară din Moldova şi Bela Bartok.
Şi dacă românilor li se face poftă de un film în limba română, pot găsi aici „Autobigrafia lui Nicolae Ceauşescu”, „Amintiri din Epoca de Aur”, „A fost sau n-a fost”, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, „Moartea domnului Lăzărescu” şi „Gypsy caravan”.
Cum ajung cărţile româneşti
Fireşte, se naşte întrebarea cum face biblioteca rost de titlurile româneşti şi dacă există vreo colaborare cu instituţiile româneşti, aşa cum ni s-ar părea normal. Ei bine, nu. La întrebarea adresată de Daniela Sburlea, răspunsul doamnei Lengellé a fost cât se poate de clar. „Fondul documentar de bază pentru toate colecţiile multilingve a fost constituit cu puţin înainte de deschiderea Grande Bibliothèque, în 2005, de către un singur furnizor, responsabil în special de selecţie. De atunci, BAnQ este aprovizionată de o librărie românească situată în Montréal - Librăria "Pagini Româneşti". Personalul BAnQ este responsabil de selecţia titlurilor, deşi librăria este cea care ne face propuneri. În cele din urmă, dezvoltarea colecţiei s-a făcut, într-o măsură mult mai mică, prin donaţii. În afară de cărţile donate, toate cărţile achiziţionate sunt noi”. Ce-ar mai fi de spus? Că bibliotecarul care selectează titlurile nu este de origine română!
Concluzia e clară şi vine din partea Danielei Sburlea: „Dacă Guvernul român nu face mare lucru, mă bucur ca autorităţile canadiene fac mult: eu citesc constant cărţi în română de la bibliotecă”.
Ah, să nu uităm, pe 31 august e Ziua Limbii Române, stabilită prin lege.
