Doctorand la Cambridge, o gălăţeancă ar putea REVOLUȚIONA medicina (FOTO)

Doctorand la Cambridge, o gălăţeancă ar putea REVOLUȚIONA medicina (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(28 voturi)

"În acest moment, prima cauză de deces pe glob o reprezintă bolile cardiovasculare, iar lumea medicală nu înţelege pe deplin care sunt factorii determinanţi şi cum poate fi prevenită. Circulă nişte teorii simpliste conform cărora lipsa de activitate fizică şi dieta neadecvată sunt singurele cauze ale bolilor cardiovasculare. Nu sunt singurele cauze, dar joacă un rol important, pot să vă confirm asta din cazurile pe care le-am văzut. Sunt mulţi factori - genetici sau externi - care contribuie la boala cardiovasculară, pe care noi nu îi luăm în considerare. Mă pasionează cercetarea în domeniul cardiovascular, având ca obiectiv obţinerea unor soluţii terapeutice sau medicamente pentru reducerea incidenţei mortalităţii cardiovasculare", spune Claudia Gabriela Mitrofan (Gabi), doctorand la Cambridge.

Nu este prima dată când scriem despre Gabi şi despre performanţele ei, obţinute prin muncă, inspiraţie şi dedicare. La fel ca articolele precedente, acesta nu este unul publicitar, sponsorizat, ci continuarea unei poveşti de viaţă ce poate fi un exemplu demn de urmat pentru tinerii valoroşi, care, lipsiţi de posibilităţi financiare, îşi văd visele puse sub semnul întrebării. Gabi, absolventă a Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi, a studiat Biochimia Medicinală şi Genetica la Universitatea „East Anglia”, a urmat Masterul şi a ajuns în anul III de doctorat în medicină cardiovasculară la Universitatea Cambridge datorită burselor câştigate, fiind mereu pe cont propriu din punct de vedere financiar. Merită să aflaţi ce vizează cercetarea ei şi, mai ales, care îi sunt planurile de viitor.

Celulele nu au "program"

Claudia Gabriela Mitrofan îşi desfăşoară activitatea într-un centru de cercetare ataşat celui mai mare spital din regiune. „Pentru a face cercetarea cât mai aplicată şi reprezentativă pentru corpul uman, am ales să folosim celule extrase de la pacienţi, pe care le menţinem în viaţă în incubatoare. Dar pentru că şi aceste celule îşi pot schimba adesea caracteristicile faţă de cele din corpul uman, lucrăm şi pe ţesuturi prelevate de la pacienţii care au fost supuşi unui transplant. Nu foarte multe centre de cercetare din Europa au privilegiul să lucreze cu probe prelevate din corpul uman. Suntem încrezători că tot ceea ce descoperim din punct de vedere molecular se întâmpla şi în corpul uman; asta nu înseamnă că nu lucrăm şi pe animale vii, în special şoareci/şobolani, de la care prelevăm probe sau pe care testăm descoperirile noastre, pentru a le observa evoluţia”, ne-a povestit Gabi.

Fireşte, nu există un program normal! Celulele vii nu au weekend, ci nevoie permanentă de atenţie: „Rezultatele obţinute în urma cercetării sunt esenţiale. Eşti judecat şi apreciat doar prin prisma rezultatelor obţinute”, spune Claudia Gabriela Mitrofan.

Leac pentru ateroscleroză

Chiar dacă are un proiect distinct ca temă, cercetarea se realizează într-un colectiv, coordonat de un profesor, somitate în domeniu.

Proiectul său principal de cercetare se axează pe studiul aterosclerozei. Ateroscleroza reprezintă îngroşarea şi întărirea vaselor de sânge din cauza unor depozite lipidice, sub forma unor plăci de aterom. Numai că aceasta boală are şi o componentă a sistemului imunitar: foarte multe celule ale sistemului imunitar sunt atrase către locul depozitului de lipide. Încercând fără succes să cureţe depozitul, aceste celule mor şi creează leziuni, care, cu timpul, se calcifiază. „Aceste plăci ateromatoase se pot desprinde din locul unde s-au format iniţial, producând obstrucţionarea vaselor de sânge. Acest lucru conduce la complicaţii cum ar fi infarctul miocardic sau accidental cerebral, ca să numesc câteva, fiind, de departe, principalele cauze de deces în lume. Eu analizez rolul anumitor proteine şi complexe de proteine care se găsesc în corpul uman, în scopul dezvoltării unei strategii terapeutice viabile, pentru a împiedica formarea de plăci ateromatoase. Acesta este proiectul meu principal, însă, printre picături, colaborez şi cu alţi cercetători care mă solicită să îi ajut pentru proiectele lor”, ne-a explicat Claudia Gabriela Mitrofan.

În căutarea "gloanţelor magice"

Cu un doctorat în medicină cardiovasculară la Cambridge, Gabi poate urma aproape orice carieră! De pildă, are colegi care au ales să rămână în domeniul cercetării medicale, în timp ce alţii au ales să lucreze în domenii conexe, cum ar fi cel farmaceutic, medical sau consultanţă pentru marii producători de medicamente. Tocmai de aceea am fost curioşi cum şi unde se vede ea, din punct de vedere profesional, peste 20 de ani.

„Eu, personal, datorită satisfacţiei profesionale pe care o aduce o carieră în cercetare, îmi doresc să urmez în continuare o carieră în domeniul cercetării medicale, să aprofundez cercetarea cardiovasculară. Doresc să mă dedic în viitor şi altor teme de cercetare noi, provocatoare, pionierat în domeniu, cum ar fi dezvoltarea de anticorpi pentru uz terapeutic, care au potenţialul să revoluţioneze medicina. Acest domeniu este relativ nou, însă studiile preliminare care detaliază folosirea acestor "gloanţe magice, cum sunt denumite în mediul ştiinţific, pentru boli precum cancerul, par foarte promiţătoare.

Pe scurt, doresc să continui cercetarea pe teme cardiovasculare, dar şi să o combin cu studii despre anticorpii cu uz terapeutic. Îmi doresc să aduc o contribuţie majoră în scăderea numărului de decese cauzate de bolile cardiovasculare şi, nu în ultimul rând, să continui să promovez valorile româneşti în lumea ştiinţifică internaţională”, spune Gabi.

Înapoi în România?

„Ideal ar fi ca, peste ceva timp, după ce îmi termin studiile şi efectuez un stagiu de lucru pentru a căpăta experienţă, să mă întorc să fac cercetare în România. Sunt convinsă că în România lucrurile se vor schimba. Cunosc extrem de mulţi tineri talentaţi plecaţi în străinătate care îşi doresc să se întoarcă în România şi să participe la dezvoltarea ei. Sunt conştientă că mai am foarte multe de învăţat şi multă muncă de depus până să ajung în top în domeniul meu”, ne-a mai spus Claudia-Gabriela Mitrofan.

Foto 1: Celule endoteliale extrase de la un pacient cu placi ateromatoase avansate; Foto 2: Celule endoteliale normale, extrase de la un voluntar sănătos; Foto 3: Fotografie de la un congres internaţional în Paris, Franţa în septembrie 2015; Foto 4: Colectivul de cercetători din care face parte Claudia Gabriela Mitrofan.

Citit 14202 ori Ultima modificare Joi, 16 Iunie 2016 18:14

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.