Pe 11 decembrie, gălăţenii din străinătate sunt aşteptaţi, alături de concetăţenii rămaşi pe meleagurile natale, să-i aleagă pe parlamentarii care le vor reprezenta interesele în Legislativul ţării. Este vorba de patru deputaţi şi doi senatori, pentru care se bat peste 40 de candidaţi, înscrişi în cursă de opt partide: PNL, PSD, USR, ALDE, PMP, PRU, ANR şi UDMR. Ministerul Afacerilor Externe a precizat că, la scrutinul din 11 decembrie 2016, în străinătate îşi pot exercita dreptul la vot doar cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Aceştia pot vota fie prin corespondenţă – dar numai dacă s-au înscris în Registrul electoral cu această opţiune în 1 aprilie -14 septembrie 2016 - fie la oricare dintre secţiile de votare organizate în străinătate. Pentru a le veni în ajutor în identificarea şi localizarea celei mai apropiate secţii de votare, Ministerul Afacerilor Externe a lansat, pe propria pagină web, o hartă interactivă unde alegătorii pot consulta lista integrală a celor 417 secţii de votare din străinătate, înfiinţate prin hotărârea Autorităţii Electorale Permanente, şi adresele acestora.
Cine nu poate vota
În Ghidul alegătorului român în străinătate, lansat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), se arată clar cine nu poate vota peste hotarele, ţării dar şi cazurile în care un cetăţean nu poate vota pe teritoriul României. Atenţie, cetăţenii care au optat pentru votul prin corespondenţă, şi au confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă, nu îşi mai pot exercita dreptul de vot la acest scrutin în cadrul unei secţii de votare! Astfel, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, care în ziua votării se află în România nu pot să îşi exercite dreptul de vot la secţiile de votare din ţară! De asemenea, cetăţenii români cu reşedinţa în străinătate, care s-au înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă din străinătate, şi care în ziua votării se află în România nu vor putea vota la secţiile de votare din ţară!
În schimb, cetăţenii români cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate, care nu s-au înscris în Registrul electoral cu adresa din străinătate, şi care în ziua votării se află în România, pot merge la secţiile de votare din ţară!
Cu ce se poate vota
Potrivit prevederilor legale, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu. Cei cu reşedinţa în străinătate pot vota pe baza cărţii de identitate, a cărţii electronice de identitate, a cărţii de identitate provizorie, a buletinului de identitate, a paşaportului diplomatic, paşaportului de serviciu, a celui simplu sau a paşaportului simplu temporar. Atenţie, oricare dintre aceste documente trebuie însoţite de un act oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei!
Şi nu se poate vota în baza titlului de călătorie! Este obligatoriu ca actele de identitate să fie valabile!
Pentru a preîntâmpina votul multiplu, în toate secţiile de votare, actele de identitate ale fiecărui alegător vor fi verificate prin scanare, anterior votării, de către un operator de calculator!
Secţii de votare
Pentru alegerile parlamentare au fost organizate 417 secţii de votare, cu 111 mai multe decât la alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 mai multe decât la prezidenţialele din 2014. Nu mai puţin de 193 de secţii de votare vor fi organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale, iar 217 reprezintă propuneri motivate ale MAE, iar şapte secţii de votare au fost organizate la solicitarea a cel puţin o sută de cetăţeni români care s-au înscris în Registrul electoral până la data de 14 septembrie 2016. Cele mai multe secţii de votare vor fi în Italia (73 faţă de cele 51 de la prezidenţialele din 2014 şi 56 de la parlamentarele din 2012), în Spania (53 de secţii de votare) şi în Republica Moldova (35 de secţii de votare).
Controverse
Numărul românilor care ar putea vota în străinătate a stârnit dispute şi controverse. Şi asta pentru că, la închiderea perioadei de înscriere a românilor din diaspora în registrul electoral, Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat doar 9.116 de cereri depuse de românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, dintre care 6.673 optaseră pentru votul prin corespondenţă, iar 2.443 pentru secţii de vot. Ulterior, Autoritatea Electorală a anunţat că numărul exact al alegătorilor români, conform înregistrărilor oficiale operate în Registrul Electoral, este de 18.935.857, iar 609.962 de alegători au domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
Ce s-a întâmplat? "Din totalul de 609.962 de cetăţeni români înscrişi în Registrul Electoral cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, datele referitoare la un număr de 600.290 reprezintă importul de la Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în evidentele căreia aceştia sunt trecuţi cu domiciliul în străinătate, având paşapoarte cu menţiunea «domiciliu în străinătate» şi figurând automat în Registrul electoral ca cetăţeni români cu drept de vot în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate”, a precizat autoritatea.
Câţi români din diaspora vor vota la alegerile parlamentare vom afla pe 11 decembrie.
