La prima vedere, n-am crezut că nu-i Ciprian Porumbescu într-o călătorire prin josul Moldovei de sus, dar fără vioară! O fi lăsat-o pentru odihnă?! O fi dus-o la-ncărcat baladele rămase prin susul Moldovei de jos?!... Pentru că apariţia sa-n perimetrul apropierii mele şi al celor prezenţi la o împrejurare de poezie, dar şi de muzică autentică şi aminte despre uitările inerente ale pe/trecerii universale, m-a rostogolit în braţele fascinaţiei de tip Laurenţiu Fulga, m-a pus la cheremul mirării şi al admirării, mai ales când mi-a fost prezentat şi când am aflat detalii referitoare la cine este, ce face, ce este, cum este şi ce se spune despre distinsul domnişor!... În câteva cuvinte simple, simpaticul Casanova de Galaţi mă trimite pe ordonata şi pe abscisa celebrului tabel al lui Mendeleev, contemporan al lui Eminescu, dar şi al muzicianului din Stupca. Mă trimite şi-mi arată unde stă Aurul în sistemul/tabelul periodic al elementelor... şi, concomitent şi in/util, să-mi şi amintească cine „păstrează” cu sfinţenie tezaurul României, aşa, definitiv, nu cumva să ni-l fure vrun hun, vrun tătar, vrun roman... vrun din ăla barbar şi năvălitor, vrun „geniu” de stepă, vrun întârziat mintal pe planeta asta umplută cu... chimia profesorului de mai sus, adică mai din răsărit. Desigur, nu comentez în acest sens. Paralel fiind cu domeniul, stau în banca mea fără Au şi Ag... şi mă mulţumesc doar să apreciez strădaniile domnişorului isteţ şi cuceritor, cu alură de dac! Dac din acela, care mânca femur de urs şi căra Au cu căruţa... pentru ca să aibă ce şterpeli miel(o)ruşii de mai târziu! Dac din acela, cu dacă serioasă şi inteligentă, cum e domnişoara Andrada, însoţitoarea eminentului cavaler, dar şi vioara acestuia în ipostaza surprinsă-n... surprinderea de la prima vedere!... Şi, după ceastă memorabilă/remarcabilă întâlnire, îmi trec prin chimia an/organică tot felul de idei în direcţia recuperării aurului „sublimat” de ruşi. Una dintre ele, şi cea mai sigură: încă vro câteva clase de elevi/domnişori cum Robert Râclea, medaliat cu Aur la Olimpiada Internaţională de Chimie, în Siberia... şi ne trezim cu tezaurul Acasă! Nu?... Deoarece, evident, diplomaţii/demnitarii încălecaţi pe şaua României actuale nu-s în stare nici într-al doisprezecelea ceas să „trateze” strălucitor cu ţarul Vladimir Ilici Putin şi să repare câtuşi de puţin, măcar moral, „greşeala”/furtul de atunci!... Sunt din ce în ce mai convins că astfel de studioşi îşi vor lua tălpăşiţa şi vor ajunge în locuri unde re/numele are acoperire în Aur, unde se ascultă şi se respectă una dintre cele mai triste compoziţii muzicale ale lumii: Balada lui Ciprian Porumbescu!... Îl salut pe Robert Râclea, dar şi pe toţi profesorii şi discipolii săi!
Un domnişor gălăţean aduce aur de la ruşi Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
