O scurtă lectură publică în autobuz

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Mă sui în autobuz şi nu mă doare piciorul stâng. Şi nici de-al naibii nu vreau să mă aşez. Fiindcă scaunele-s ocupate cu elevi sârguincioşi. Cu domnişoare şi flăcăi scurgându-li-se cabluri din urechi şi indiferenţă din constituţia ostenită şi firavă de atâta democraţie. Şi nici n-am de gând să cerşesc. Fiindcă nu-mi şade bine la palmares. Odihnească-se în pace tineretul cesta umplut ochi cu osârdie, că tare-i grea şcoala românească modernă şi căpiată de reforme fără sfârşit! Că doar nu-s vinovaţi dumnealor de racilele mele fizico-chimice! N-am decât să stau într-un picior! N-am decât să stau acasă! Ce tot umblu şi încurc şi faultez viitorul ţării? Nu, nu stau acasă! Deoarece a/casa mea stă pe o scară unde, încă în urmă cu vro cincisprezece ani, forţele oarbe primordiale ale „gospodarilor” au declarat stare de asediu, drept pentru care toată ziua şi noaptea port dopuri şi căşti antizgomot şi antimârlan! Drept pentru care mă sui în autobuz şi plec să uit şi să mă uit! Şi chiar văd! Văd un afiş lipit zdravăn pe geam! Un afiş frumos, tehnicolor, ademenitor, chemător la lectură în public! Da, sigur că da! E un afiş-reclamă la FRUMUSEŢE! Din adâncimile docile ale hârtiei surâde figura unei femei faine, care vorbeşte la/cu aparatul telefonic! Sunt înşirate nişte adrese şi nişte îndemnuri să aia, să ailaltă! Şi, ca în orice reclamă de „bun” gust/simţ, se poate citit un fel de aforism, un fel de esenţă estetică a firmei respective, un fel de slogan, de sentinţă! Iată ce văd şi citesc pe afişul-reclamă: „Frumuseţea este curajul de a încerca ceva nou.”... Frumos, nu? Ce idee! Câtă chemare! Mă simt tulburat şi mişcat până-n groapa Marianelor! Brusc, îmi piere entuziasmul şi-mi creşte pulsul! Mă şterg la ochi şi mai citesc o dată! Nu, nu greşesc, e clar, nu mă bănuiesc de aberaţii cromatice, exact aşa „arată” şi „sună” apoftegma de pe afiş!

Sunt convins că l-aţi văzut şi dumneavoastră! Şi, nolens-volens, l-aţi şi citit! Nu ştiu, însă, dacă aţi văzut ce mândreţe şi supleţe de cacofonie conţine/azvârle în năsuc distinsa reclamă/invitaţie la FRUMUSEŢE!... Păi, doamnelor şi domnilor, dacă ar fi fost o reclamă la salubritate, la veceurile publice, poate că aş fi trecut cu vederea! Dar, dă-o încolo de „scăpare”, chiar s-o comiţi când faci referiri la creme, parfumuri şi unsori pentru îngrijirea suprafeţei anatomice... e caraghios, e împotriva proprietăţilor olfactive şi optice omeneşti! Păi, cu-n asemenea afiş în nas, îţi mai arde să „guşti” din produsele firmei?... Doamne, câte minunăţii se pot găsi în autobuz! Şi nu mă mai doare nici un picior când văd atâtea scaune goale!

Citit 539 ori Ultima modificare Vineri, 20 Noiembrie 2015 17:04

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.