Lunea trecută, o defecţiune tehnică superioară, destul de bine amestecată cu-n declin sufletesc alarmant, aproape periculos, mă determină să circul cu trenul personal pe ruta Iaşi - Tecuci. Drept vorbind, acest vehicul e un fel de saună cu locomotivă, ticsită cu mirosuri pestilenţiale, în care poţi să-ţi dai duhul cât ai zice nimic, pentru că şi vorbele se/te contaminează, dacă ai cumva curaj să nu-ţi ţii gura! Şi ce aglomeraţie, nene! Spectacol dantesc într-o atmosferă infernală: picioare descălţate, subsuori sufocante, toalete exalând o putoare care-ţi smulge literele din cartea de rugăciuni, fiindcă numai invocarea divinităţii e-n stare să te ţină paralel cu damblaua! Bagaje peste bagaje... şi deasupra alte bagaje! Cu nemiluita, claie peste grămadă, cum spune moldoveanul şugubăţ şi transportator de calabalâc inutil! În compartiment, vibraţia aerului îmbâcsit cu ingredientele de mai sus şi de mai jos te îndeamnă să-ţi faci semnul crucii şi să speri că ajungi întreg la destinaţie, fără atacuri de apoplectice! Lângă mine - un loc liber! De frică să nu cumva să-l ocupe vro entitate tuciurie şi tatuată total, dintre cei mulţi sporovăitori şi râgâitori şi emiţători de damfuri pe culoar, invit o domnişoară superblondă acidulată să ia loc! Aceasta se aşează aproape plutind, deoarece nu cred să aibă mai mult de patruzeci de kile cu tot cu bagaje şi cu tot cu salariu! Se aşează... şi leşină! Pe bune! Leşină tare, dă ochii peste cap, dârdâie, se mişcă spasmodic, sincopat! Călătoarele din compartiment se năpustesc s-o ajute, s-o salveze, s-o scoată din puseu! Una o stropeşte cu apă plată! Alta o unge cu apă minerală! Una se repede cu fanta! Alta - cu pepsi! Una se apropie cu iaurt! Alta - cu şerveţele umede! Una o descântă de dragoste! Alta o freacă pe braţe şi pe picioare! Una-i face din aia gură la gură! Una zice că vrea să cheme ambulanţa! Alta zice să nu cheme nici o ambulanţă, că-i face ea o ghiduşie tămăduitoare! Şi începe s-o preseze în anumite puncte/zone! Una strigă la zei! Alta sare cu oţet şi-i dă pe la năsuc! Una o desface la piept, să-i intre aer mai mult! Alta îi face briză cu evantaiul! Una îi face vânt cu ziarul! Alta îi mormăie Tatăl Nostru la ureche! Eu nu-i zic şi nu-i fac nimic! Nu mă pricep la reanimat femei leşinate în tren!... Ce mai tura-vura, asemenea operaţiune de ajutorare/salvare nu mi-a fost dat să văd niciodată!... Controloarea de bilete intervine miloasă şi vrea să sune la elicopter!... Cam la câteva sute de metri de Vaslui, superblonda îşi revine brusc, îşi ia bagajul şi coboară mulţumind şi zâmbind ştrengăreşte, lămuritor!... Ce mai încolo-încoace! Căldură mare, monşer! Căldură mare! Nu?
Operaţiuni umanitare în trenul de Iaşi - Tecuci Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
