Strict autentic...Ion Luca Caragiale

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Recent. În faţa unui chioşc de ziare. Vânzătoarea fumează şi gândeşte profund şi exact la legea care interzice acest viciu în spaţii închise. Fumează, gândeşte şi tace. Vremea vremuieşte. Timpul n-are ce face...şi trece în de/favoarea cu vrea. Clac/sonaţii claxonează. Măscăricii măscăresc. Urâcioşii urâţesc. Ce pasionat şi corect trage din ţigară doamna amploaiată! Foarte bine! Nu evacuează fumul pe nări! Nu scuipă! Nu se grăbeşte! Se otrăveşte exact cum scrie la carte! E dreptul său de a respecta limitele, codurile, cutumele, regulile, apucăturile! Că, dacă nu sunt respectate aceste abscise şi ordonate, se cheamă că s-a dus naibii orice idee de democraţie, nu?...Sigur că da!

Dinspre areal, şontâc-şontâc, se apropie un om al cetăţii. Salută respectuos şi se înclină ceremonios, de parcă ar intra-ntr-un salon ticsit cu aristocraţi. Stimabila fumătoare nu răspunde. Bărbatul, cel puţin octogenar, mai salută o dată...şi cere un ziar, adică vrea să-l cumpere, zic. Învăluită-n fum/uri, vânzătoarea stabileşte: „Veniţi mai târziu, după ce termin şi eu ţigara asta!”...Surprins, omul tace şi se miră de calitatea promptitudinii în relaţia cerere şi servire. Doamna nu ţine cont de greşeala pe care tocmai o săvârşeşte...şi-şi continuă vrerea, imperturbabilă şi parcă imposibil de convins că nu-i chiar aşa de greu să-şi respecte obligaţiile de slujbaşă contra cost. Parol!

Impacientat de-a binelea, dar, totuşi, cu tot respectul în funcţiune, cumpărătorul ignorat se comportă: „Doamnă, vă rog frumos, n-am cum să vin mai târziu, stau tocmai în capătul celălalt al cartierului, şi sunt şi beteag, vă rog foarte frumos şi foarte mult!”...Doamna funcţionară aude tânguiala şi rugămintea bărbatului, îşi scoate năsucul şi guriţa din nourul de fum, îşi drege glăsciorul dogit/hodorogit cu mahorcă...şi spune/porunceşte cu cel mai sever aer „curat”: „Da, bine, bine, hai, gata! Dacă tot te grăbeşti atâta, ţine-mi şi mie ţigara asta, că n-am voie cu dânsa în chioşc! Vezi să n-o scapi pe jos! Văd că tremuri! Ce-ai păţit? Hai, ţine-o, că te servesc mintenaş! Că doar de asta-s pusă aici!”...Cumpărătorul stă cu ţigara în sus, ca să nu se frigă la degete...şi ca să nu se ardă tutunul prea repede şi-n zadar! Femeia-i aduce ziarul! Şontâc-şontâc, bărbatul pleacă încotro! Fără să-i fi mulţumit, doamna inspiră fum bogat şi expiră fum sărac! Şi cred că mai fumează şi acum, dacă nu cumva o fi având clienţi! Parol!

Citit 532 ori Ultima modificare Joi, 12 Ianuarie 2017 17:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.