Dinspre partea de nord a Moldovei de sud, ca un răspuns la ritualul întreţinut de cest văduv misterios şi de ceastă văduvă stranie, se aud şoapte din ce în ce mai dese şi din ce în ce mai stârnitoare de curiozitate! Ceastă Singurătate în Doi, ori ceastă Doime Singură, deschide fereastra să se dumirească! Şi iată ce şoapte se di/sting: "Singura şi sigura şansă de salvgardare a Planetei stă în obligativitatea respectării stricte a Decalogului şi în Legiferarea de Urgenţă a Bunului Simţ! Şi, dacă astfel nu se poate, trebuie adoptate Legi rapide şi descurajatoare ale tuturor infracţiunilor specifice domnului Homo Bezmeticus Contemporan! Nu se poate să nu ştiţi care sunt cele Zece Porunci! Nu se poate să nu bănuiţi care sunt cele mai bune Legi drastice pentru eradicarea proverbului cu Oul şi Boul! Sigur ştiţi care ar putea fi cele mai bune Legi pentru stârpirea celor care fură cu TIR-ul şi cu PIB-ul, da?... Protestele de stradă şi de altă natură şi formă nu rezolvă Nimic, dacă Hoţul Majoritar nu tremură şi nu fuge până-i cade capul de pe umeri când aude că i se confiscă toată averea de la Decebal încoace şi că-l aşteaptă trei sute de ani de puşcărie! Nu mai spunem de Ucigaşi! Când aud de trei condamnări la moarte, nu-i aşa că-mi piere pofta de tâlhărie şi de alte multe cauze făcătoare de cadavre? Nu mai poate Guvernul când aude Jos Guvernul! Nu mai poate nu ştiu care Ales când aude Jos Cutare!... Aşadar, iată câte modalităţi de îndreptare sunt în latenţă şi strigă să fie activate! Nu? Voi ce părere aveţi?”...
Doimea rămâne la fereastra deschisă spre Nord! Cicoare se duce-n până-n sertar şi aduce Catastiful Nemuririi! Apoi, ca şi cum ar răspunde şoaptelor, începe să scrie şi să îngâne! Sub sfânta Ascultare a Marghioalei! Şi a sfântului Augur, nu?
„încă mai sînt atâtea păsări imprudente!/ păsări de pene şi de ouă şi de cânt!/ încă le văd şi le ascult: festina lente!/ de ce alergi? zile şi nopţi încă mai sunt!/ de ce te faci că te prefaci fără ruşine?/ rămâi să stai aici, la noi, cu luna-n gât!/ puţin mai multe-s cele care-s mai puţine!/ mult mai puţine-s cele multe în urât!/ rămâi aici, nu fi prudent, nu-ţi fie frică,/ nu te juca în cheia cer când cheia sol/ stă în pericol de rugină, când se strică/ atâţia greieri! vrei să pleci fără obol/ întru cădere şi nălţare? vrei să piară/ sămânţa noastră de uimire? până când/ va să pricepi, festina lente, hai, coboară/ în cheia jos... şi zi de suntem... şi de sânt!”... Cheia Cer! Cheia Sol! Cheia Sus! Cheia Jos! Care va să zică Aşa, nu?... (Stai să vezi!)...
