An cu ghinion pentru operatorii de pe Dunăre: Portul Galaţi, rupt de restul lumii!

An cu ghinion pentru operatorii de pe Dunăre: Portul Galaţi, rupt de restul lumii!
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
  • Traficul de mărfuri a scăzut în acest an cu 1,6 milioane de tone! * Seceta din această vară şi scăderea producţiei de cereale i-a lăsat „pe uscat” şi pe operatorii din Galaţi, Brăila şi Tulcea * Din lipsa banilor pentru lucrările de întreţinere, jumătate din danele APDM Galaţi sunt în prezent inutilizabile * Reprezentanţii la vârf ai Ministerul Transporturilor au uitat de porturile dunărene

Traficul de mărfuri prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea, gestionate de Administraţia Portuară a Dunării Maritime (APDM) Galaţi, înregistrează una dintre cele mai drastice scăderi comparativ cu situaţiile din anii trecuţi. Mai exact, în primele nouă luni ale acestui an, traficul total a fost de 6,1 milioane de tone marfă, cu mai bine de 1,6 milioane de tone marfă mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut! „A fost, într-adevăr, un an cu ghinion pentru operatorii portuari. La începutul anului, activitatea a fost afectată de gheţurile de pe Dunăre, apoi seceta din vară nu numai că a generat probleme pe anumite sectoare ale Dunării, din cauza scăderii apelor, dar şi producţia de cereale a fost mai mică şi, implicit, traficul de astfel de mărfuri prin porturile dunărene s-a diminuat”, ne-a declarat Marius Ciubrei, directorul general al APDM Galaţi. În aceste condiţii, administraţia portuară s-a întâlnit cu operatorii în încercarea de a găsi soluţii pentru revitalizarea fluxurilor de marfă. Din păcate, deşi era aşteptat la întâlnire şi un reprezentant la vârf al Ministerului Transporturilor, acesta a lipsit, „fiind reţinut la Bucureşti cu alte sarcini”.

Traficul fluvial, cel mai afectat

Cea mai drastică scădere, ca volum de marfă, se înregistrează la traficul fluvial. În primele nouă luni ale acestui an, în porturile gestionate de APDM Galaţi au intrat doar 2.837 de nave fluviale, faţă de 3.525 de nave în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar traficul de marfă a scăzut de la 6 milioane de tone la 4,7 milioane de tone. Şi numărul de nave maritime a fost în scădere, de la 519 la 429, ceea ce s-a repercutat într-o diminuare a volumului de mărfuri transportate de la 1,8 milioane de tone la 1,4 milioane de tone.

Strict pe luna septembrie, traficul de mărfuri prin porturile APDM Galaţi a fost de 601.000 de tone. Ponderea a fost deţinută de materiile prime pentru combinatele de la Galaţi şi Tulcea. Pe locurile următoare s-au aflat transporturile de laminate (73.623 tone), cereale, seminţe şi uleiuri (35.225 tone) şi fier vechi (15.538 tone).

Sărăcie şi aluviuni la dane

Una dintre principalele probleme ridicate de operatorii portuari şi transportatori a fost aceea că nu s-au asigurat adâncimile minime necesare pentru navigaţie pe sectorul româno-bulgar. „Acesta este motivul pentru care nici nu s-au putut încheia o serie de contracte care să asigure un flux de mărfuri constant spre Constanţa sau porturile de la Dunărea Maritimă, cum ar fi cele de la Galaţi. În această situaţie, a scăzut şi traficul prin aceste porturi, iar transportatorii au ales fie rute ocolitoare, pe mare, fie şi-au transportat mărfurile pe calea rutieră sau feroviară”, a explicat directorul APDM Galaţi. În prezent se efectuează lucrări de dragaj pe sectorul critic, dar acest lucru s-a întâmplat abia după ce Comisia Europeană a intervenit şi a pus presiune pe Bulgaria pentru a permite măcar părţii române, în speţă AFDJ Galaţi, să facă lucrări o serie de lucrări hidrotehnice. Dincolo de ce aduce seceta sau gheţurile, operatorii portuari au mai ridicat la întâlnirea cu conducerea APDM Galaţi şi problema asigurării adâncimilor la dane. „Aceasta este o problemă mai veche, generată de lipsa fondurilor. Lucrările de dragaj la dane s-au făcut cu prioritate la danele folosite în mod curent de operatorii portuari. Dar sunt şi alte dane, mai rar folosite, unde am avea obligaţia să asigurăm aceste adâncimi. În prezent facem măsurători pentru a şti exact situaţia acestor dane, dar ceea ce putem să spunem acum este că la mai bine de jumătate dintre danele din porturile Galaţi, Brăila şi Tulcea nu se poate opera, fiind afectate de depunerile de aluviuni”, a mai arătat directorul general Marius Ciubrei. Acesta a precizat că a avut o serie de discuţii la nivel ministerial în încercarea de a derula o serie de lucrări hidrotehnice prin utilizarea fondurilor europene POS Transporturi. Prin urmare, o soluţie există, rămâne să o şi vedem pusă în practică. Nu în ultimul rând, unii dintre armatori au mai ridicat şi problema uniformizării legislaţiei privind navigaţia pe Dunăre. Adesea, normele din România nu corespund cu cele aplicate, de exemplu, în Austria sau Ungaria, iar acest lucru le aduce destule prejudicii transportatorilor.

Lipseşte conectarea cu restul căilor de transport

Din păcate, o problemă care încă întârzie a-şi găsi o rezolvare este cea a conectării porturilor cu restul căilor de transport. Portul Galaţi, de exemplu, rămâne în continuare deficitar în ceea ce priveşte legăturile cu reţeaua rutieră şi reţeaua feroviară. Există inclusiv aici posibilitatea de a dezvolta prin POS Transporturi proiecte de infrastructură care să lege Galaţiul de restul lumii. „Noi am adus la cunoştinţa operatorilor portuari că dorim să colaborăm în dezvoltarea unor centre intermodale de transport în porturile dunărene, proiecte în care sperăm să ni se alăture şi operatorii ferovari sau rutieri şi, nu în ultimul rând, autorităţile locale”, a declarat directorul general al APDM Galaţi, Marius Ciubrei. Problemele operatorilor portuari vor aduse la cunoştinţa Ministerului Transporturilor şi nu ne rămâne decât să sperăm că acesta va fi pe viitor mai receptiv la problemele porturilor, pentru că Dunărea şi porturile reprezintă, în esenţă, nucleul în jurul căruia ar trebui să se dezvolte oraşe precum Galaţiul.

Citit 2984 ori Ultima modificare Vineri, 26 Octombrie 2012 00:13

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.