Galaţiul are, în continuare, şomeri mulţi şi locuri de muncă puţine * Numărul celor care nu-şi găsesc de lucru e mult mai mare decât o arată cifrele oficiale * Ţăranul care ajunge şomer nu-şi mai găseşte în veci loc de muncă * Câteva sute de joburi sunt, dar nu pentru toată lumea
Pentru fiecare gălăţean care munceşte la stat sau la privat, avem cel puţin încă unul care, din diverse motive, nu se poate angaja. Cu variaţii lunare ale numărului de şomeri, situaţia pe care o prezintă Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi a rămas similară în ultima jumătate de an. Suntem în continuare sub cod roşu de şomaj, în permanenţă între primele zece judeţe în funcţie de numărul şomerilor înregistraţi, dar la coada plutonului atunci când vine vorba despre ofertele de angajare. Rămâne veşnic nerezolvată şi problema celor circa 10.000 de şomeri din comune şi sate, care şi-au pierdut locuri de muncă încă dinainte de criza care s-a instalat în 2008 şi care nu mai trag nicio speranţă să se mai angajeze vreodată. În acest context, cei mai mulţi dintre patronii gălăţeni sunt precauţi: creează locuri de muncă doar atunci când au neapărată nevoie de oameni şi, adesea, doar pentru perioade scurte de timp.
Zeci de mii de muritorii de foame
Aşa cum ziarul nostru v-a informat deja, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi a constat că, la începutul lunii trecute, 18.853 de gălăţeni erau şomeri cu acte în regulă, indemnizaţi sau nu. Cifrele se referă, însă, doar la şomerii care şi-au pierdut locuri de muncă în urmă cu 12-15 luni şi care încă primesc indemnizaţie (5.404 persoane) şi la cei care şi-au exprimat intenţia de a rămâne în baza de date a AJOFM, după ieşirea din plată (11.739 persoane). Există, însă, mii de oameni care au fost daţi afară în ultimii ani - inclusiv în perioada 2008-2011, când agenţii economici gălăţeni anunţau disponibilizarea colectivă a sute de angajaţi - şi care n-au mai reuşit să se angajeze cu acte în regulă nici până azi. Nu sunt şomeri, nu sunt angajaţi, ci doar se chinuiesc să trăiască, muncind pe unde se mai găseşte de treabă sau aşteptând să le surâdă norocul şi să dea peste vreun loc de muncă.
Dacă am estima că sunt cam 300.000 de gălăţeni buni de lucru, că maxim 30.000 muncesc la stat şi că peste 100.000 de mii au slujbe la privat, sub diverse forme de angajare şi contractare, am ajunge la concluzia că cel puţin un gălăţean din doi nu munceşte. Ceea ce nu reprezintă tocmai o premisă pentru creşterea economică pe care ne-o dorim cu toţii!
Codaşi la oferta de joburi
Într-un top naţional al ofertelor de locuri de muncă, pe judeţe, întocmit de ANOFM, Galaţiul se află abia pe locul 33, cu doar 36 de posturi vacante. Cele mai multe locuri de muncă vacantate prin AJOFM-uri se găsesc la Cluj, unde 1.653 de persoane ar avea şansa să se angajaze, la Iaşi, unde sunt libere 603 posturi şi în Prahova, unde sunt scoase la concurs 453 de joburi. Comparativ, şi în urmă cu şase luni, adică în septembrie 2012, Galaţiul se afla tot în coada plutonului judeţelor, în funcţie de oferta de muncă, având, la acea vreme 33 de posturi vacante. Drept este, însă, că în ultimii ani mulţi agenţi economici gălăţeni au angajat fără a mai comunica AJOFM că au posturi vacante. Legea prevede amenzi pe care agenţia le-ar putea aplica agenţilor economici care nu anunţă posturile vacante, dar de cele mai multe ori aşa ceva nu se întâmplă, dat fiind faptul că astfel de măsuri ar descuraja şi mai mult angajările.
Cei mai mulţi patroni n-ar angaja
Cei mai mulţi dintre patronii gălăţeni şi brăileni de firme, chestionaţi de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritate”, în cadrul unui studiu, au declarat că nu au locuri de muncă vacante. Mai exact, 77,70 la sută dintre cei care au participat la studiu au spus că nu există locuri vacante în schema de personal şi doar 22,30 la sută au declarat că au locuri de muncă disponibile. Aşa cum era de aşteptat, firmele mici, cu cel mult 9 angajaţi, au posibilităţile cele mai mici de a face angajări. Creionându-şi viitoarele strategii de personal, doar 20,61 la sută dintre respondeţi au declarat că au intenţia de a angaja în viitor, în vreme ce 19,93 la sută au spus că nu vor angaja. Mai bine de jumătate dintre patronii gălăţeni şi brăileni chestionaţi (59,46 la sută) sunt nehotărâţi în privinţa angajărilor. Dacă activitatea firmei va cere forţă suplimentară de muncă, o vor face. Dacă nu, evident, nici nu se pune problema să îngroaşe schema de personal.
Jale mare în comune şi sate
Încă din anii 2007-2008, înainte să se instaleze recesiunea, circa 10.000 dintre gălăţenii din comune şi sate erau deja, la acel moment, încadraţi în categoria şomerilor de lungă durată. Pentru aceşti oameni - pe care îi întâlnim în toate cele 40 de comune ale judeţului - au trecut deja ani buni de la dispozibilizare, iar speranţă că cineva îi va mai angaja vreodată a murit demult. Se mulţumesc, de nevoie, cu puţinii bani pe care îi primesc sub forma venitului minim garantat. Dacă în Galaţi şi Tecuci tot s-ar mai putea găsi, cu chiu, cu vai, câte ceva de muncă - măcar pentru perioade scurte de timp - în comune şi sate oamenii şi-au pierdut aproape toate speranţele că cineva îi va mai angaja vreodată. Durerea celor mai mulţi dintre primarii de la ţară nu este faptul că nu pot accesa fonduri europene sau că Guvernul nu le va da bani pentru drumuri şi reţele de canalizare, ci lipsa investitorilor care să-şi deschidă o afacere cât de mică şi în comuna lor, pentru a mai angaja măcar vreo câţiva oameni. În comunele din nordul judeţului, cum ar fi Ghidigeni, sau din centru, cum ar fi Vârlezi, lipsa locurilor de muncă este deja, de mult timp, apăsătoare.
Cine şi-ar mai putea găsi de muncă
La noi, potrivit informării AJOFM din 4 martie, cei mai căutaţi sunt vânzătorii şi brutarii, pentru care există câte trei oportunităţi de angajare. Mai sunt vacante câte două posturi pentru: şoferi, femei de serviciu, gestionari şi asistenţi medicali specializaţi în fizioterapie. Ar mai fi şi câte un post vacant pentru: agenţi de pază şi securitate, barmani, casieri, dispeceri, conducători de activităţi în transportului rutier, funcţionari, ingineri chimişti şi ingineri în construcţii, muncitori necalificaţi sau confecţioneri în industria textilă, lăcătuşi, mecanici, soferi, sudori, polizatori, stivuitori şi tehnicieni maseuri.
Oferta site-urilor de recrutare nu e tocmai săracă, dar ni nu ne oferă tuturor posibilitatea să ajungem măcar la un interviu de angajare. Ejobs.ro vine cu o ofertă care conţine 150 de locuri de muncă, dintre care cele mai multe le sunt dedicate cunoscătorilor domeniului IT, fie că este vorba despre hardware sau software şi gălăţenilor cu experienţă minimă în vânzări. Se mai pot găsi, însă, şi joburi pentru ingineri cu diverse specializări, pentru agenţi de turism, casieri, operatori de pariuri sportive etc.
Site-ul BestJobs are o ofertă constând în 144 de joburi, dar unele dintre ele se regăsesc şi în oferta celorlalte site-uri de recrutare. Şi aici găsim joburi pentru experţii în calculatoare, pentru farmacişti, agenţi de vânzări, manageri zonali, contabili, muncitori ş.a.m.d. Din păcate, chiar dacă am spune că, în acest moment, oferta de locuri de muncă s-ar ridica la vreo 350 de posturi, tot ar fi infim faţă de nevoile gălăţenilor. Mai ales că nu toţi au calificarea necesară pentru a aplica la unul dintre posturile vacantate fie prin AJOFM, fie prin celelalte modalităţi de recrutare, cum ar fi anunţurile din ziare sau site-urile de profil.
