* Firmele care organizează jocuri electronice de noroc au raportat, în 2012, cifre de afaceri însumate de peste 200 de milioane de lei * În total, în acelaşi an financiar, profitul obţinut de patronii de păcănele, bani care provin din buzunarele jucătorilor, ajunge la aproape 7 milioane de lei, adică peste 1,5 milioane de euro * În Galaţi avem aproape 1.500 de aparate de tip slot-machine, la care se adaugă peste 50 de agenţii de pariuri
Galaţiul tinde să devină un mic Las Vegas. Cel puţin aşa arată statisticile legate de numărul punctelor de lucru ale firmelor care se ocupă cu jocurile de noroc. În ultimii ani, asistăm la o adevărată explozie de cluburi de păcănele (jocuri de tip slot-machine), de poker şi case de pariuri. Practic, în orice punct din Galaţi te-ai afla, ai în jurul tău cel puţin o agenţie de pariuri sau un "casion" care te îmbie cu câştiguri miraculoase. Tradiţionalul joc de loto nu mai reprezintă de multă vreme singura atracţie în materie de jocuri de noroc. Pentru amatorii de senzaţii tari, de câştiguri fabuloase, dar şi de pierderi pe măsură, jocurile de poker electronic, cu "fructe", "compot", biletele la pariuri sportive sau la loteriile din întreaga lume completează un univers din ce în ce mai prezent în Galaţi. Un univers care învârte sume absolut fabuloase.
Aproape 1.500 de aparate de păcănele în tot judeţul
În Galaţi există nu mai puţin de 38 de operatori care au ca obiect de activitate jocurile de tip slot-machines. Potrivit datelor publice de pe site-ul Ministerului Finanţelor, cei 38 de operatori au deschise nu mai puţin de 335 de puncte de lucru în tot judeţul Galaţi, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. În total, în toate aceste 335 de puncte de lucru sunt instalate nu mai puţin de 1.453 de aparate la care gălăţenii îşi pot testa norocul sau, aşa cum spun organizatorii acestor jocuri, "se pot relaxa". La nivel naţional, Galaţiul se află în Top 10 ca număr de aparate funcţionale pe tot teritoriul judeţului, fiind depăşit la acest capitol doar de Bucureşti-Ilfov, Cluj, Mureş, Iaşi, Dolj, Bihor, Bistriţa-Năsăud şi Constanţa.
Cifră de afaceri de sute de milioane de lei
Interesante sunt, însă, cifrele care reies din activitatea financiară a firmelor care se gestionează aceste aparate. Astfel, din cei 38 de operatori care au aparate pe teritoriul judeţului, doar şapte sunt firme locale, restul aparţinând unor operatori din alte judeţe, care au deschise la noi puncte de lucru. Cele şapte firme gălăţene deţin, împreună, 880 de aparate din totalul 1.453, adică ocupă aproximativ 60 la sută din piaţă. Ei bine, deţinând 60 la sută din numărul de aparate, cele şapte firme au înregistrat, împreună, în anul 2012 o cifră de afaceri de 140 de milioane de lei şi un profit de 4,1 milioane de lei. Fără a avea pretenţia că facem calcule ştiinţifice, am estimat că dacă această cifră de afaceri şi acest profit sunt înregistrate cu ajutorul celor 60 la sută dintre aparatele din Galaţi, este posibil ca întreaga cifră de afaceri din domeniul păcănelelor să se fi situat în anul 2012 (ultimul an pentru care Minsiterul Finanaţelor a actualizat bilanţurile firmelor) la peste 220 de milioane de lei, adică peste 50 de milioane de euro. Spre comparaţie, în acelaşi an, Şantierul Naval Damen Galaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 322 de milioane de lei.
Cât "cotizează" gălăţenii la aparate
La fel, se poate estima, din nou fără a avea pretenţia că metoda de calcul este exactă, că profitul operatorilor de păcănele în judeţul Galaţi a ajuns în 2012 undeva la 6,8 milioane de lei, adică 1,5 milioane de euro. În condiţiile în care doar profitul operatorilor a fost de 1,5 milioane de lei, se poate estima cu lejeritate că gălăţenii aruncă pe păcănele peste 5 milioane de euro anual. Suma pare fabuloasă, însă, din păcate, nu poate fi confirmată prin intermediul unor calcule oficiale. Chiar şi aşa, avem totuşi imaginea unui fenomen de o foarte mare amploare, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere social. Şi aici vorbim doar despre sume oficiale, însă, după cum susţin specialiştii, piaţa neagră în domeniu deţine şi ea o cotă de peste 40 la sută.
Zeci de agenţii de pariuri
O altă componentă importantă a jocurilor de noroc foarte bine dezvoltată în ultima perioadă este cea a pariurilor sportive. Din păcate, fiind vorba despre companii naţionale sau chiar internaţionale care au deschise puncte de lucru în Galaţi, este greu să se facă o estimare a sumelor care sunt rulate pe 1, X şi 2. Relevant este, însă, faptul că, la acest moment, în judeţul Galaţi sunt deschise peste 50 de agenţii de pariuri, marea majoritate a acestora fiind în oraşul nostru. Cea mai bine reprezentată este, potrivit datelor de pe site-urile oficiale, Casa Pariurilor, care are deschise în judeţ nu mai puţin de 19 agenţii. Public Bet are şi ea 11 agenţii, în timp ce StanleyBet deţine în acest moment 10 agenţii. Urmează, îndeaproape Superbet, cu opt agenţii, în timp ce Bet Cafe Arena şi Parisport sunt ceva mai slab reprezentate, cu patru, respectiv, două agenţii. Desigur, pe lângă acestea, ar mai putea exista case de pariuri ceva mai mici, pe care nu am reuşit să le descoperim, însă la toate acestea ar trebui să se adauge şi conturile pe care gălăţenii le au la agenţiile de pariuri online. Din nou, însă, avem de a face cu date care nu sunt publice şi nici măcar nu pot fi estimate.
Casele de pariuri, investiţii rapid recuperate
La nivel naţional, scrie business24.ro, cifra de afaceri medie ajunge la 80.000 de lei pe lună, după cum reiese din datele centralizate de Ministerul de Finanţe, dar investiţia necesară deschiderii unei case de pariuri se ridică la cel puţin 100.000 de euro. Există, totuşi, şi alternative mai ieftine, mai arată business24.ro, respectiv deschiderea unei case de pariuri în regim de franciză. Taxele ar varia între 100 şi 2.500 de euro, în funcţie de brand. Suma necesară pentru amenajarea spaţiului variază între 4.000 şi 10.000 de euro, în funcţie de suprafaţă, finisaje, mobilier etc. Cel care ia o astfel de franciză trebuie să se asigure doar că are un volum foarte mare de încasări, fără să se teamă că vreun jucător îi va da o "lovitură" cu vreun câştig care să îl aducă în faliment. Practic, profitul francizatului de face din procentul din încasări (în general, între 10 şi 15 la sută), toate riscurile şi responsabilitatea plăţii câştigurilor fiind în sarcina firmei-mamă. Business24.ro estimează că, în funcţie de rezultatele financiare, investiţia se recuperează, în medie, după şapte luni.
Sloturile, o distracţie costisitoare
Doar trei la sută dintre români participă în mod curent la jocurile de tip slot-machines, iar aceştia asociază sloturile cu beneficii precum socializare, distracţie, relaxare, plăcerea jocului şi câştig, se arată într-un studiu efectuat de Gfk România, la iniţiativa Asociaţiei Romslot. România nu este, însă, în topul statisticilor internaţionale, numărul participanţilor la joc în alte ţări europene fiind de peste patru ori mai mare. În Marea Britanie de exemplu, 13 la sută din populaţie participă la jocurile de sloturi.
Potrivit cercetării realizate de GfK Romania, trei la sută dintre români merg la păcănele şi doar unu la sută o fac săptămânal. Comparativ, la loto joacă în jur de 20 la sută, cu o incidenţă săptămânală de cinci la sută, în timp ce la pariuri sportive joacă în jur de şase la sută, procentul celor care participă săptămânal ridicându-se la trei la sută. Cercetarea a relevat şi că, la nivel naţional, participă la joc, la aparate mecanice şase la sută dintre bărbaţi şi unu la sută dintre femei. Din punct de vedere al mediului de provenienţă al participantului la joc, sloturile sunt preferate de patru la sută din populaţia mediului urban şi doi la sută din populaţia mediului rural. Studiul a arătat şi faptul ca şase la sută dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani şi unu la sută din populaţia de peste 35 de ani au participat la jocuri de sloturi.
