Un sfert din TRANSPORTURILE pe Dunăre s-au dus pe apa Sâmbetei

Un sfert din TRANSPORTURILE pe Dunăre s-au dus pe apa Sâmbetei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Doar 264 de nave au intrat, în ultima lună, în porturile administrate de APDM Galaţi, cu 90 mai puţine ca în aceeaşi perioadă a anului trecut * De la începutul anului, fluxurile de marfă abia au sărit de „ştacheta” de 3 milioane de tone * Proiectul terminalului intermodal, „colacul de salvare” de care se agaţă operatorii portuari


Traficul naval prin porturile dunărene pare a se zbate „pe uscat”, în condiţiile în care, deşi luna iunie ar fi trebuit să fie o lună plină pentru transportatori, cantitatea de mărfuri tranzitate a fost mult sub aşteptări. Potrivit datelor centralizate de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, prin porturile din Galaţi, Tulcea şi Brăila s-a înregistrat în ultima lună un trafic total de doar 480.902 tone (264 de nave), în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă a anului trecut, prin porturile dunărene au trecut 609.426 tone marfă (354 de nave).

Dacă este să se tragă linie pe întreg semestrul întâi al acestui an, prin porturile APDM au tranzitat 3.139.988 tone marfă cu peste 600.000 de tone mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea traficului de marfă s-a făcut simţit atât pe sectorul fluvial, cât şi pe sectorul maritim. Astfel, în primul semestru al acestui an au trecut prin porturile dunărene doar 1.668 de nave, faţă de 2.006 în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai drastică scădere a fost la transportul cu nave fluviale. Doar 1.466 astfel de nave au trecut prin porturi în prima jumătate a acestui an, faţă de 1.779 de nave în aceeaşi perioadă a anului trecut. Efectele s-au resimţit în fluxurile de marfă, acestea înregistrând o scădere de aproape 500.000 de tone, la valoarea de 2.519.696 tone marfă. În ceea ce priveşte navele maritime, doar 202 au intrat în primul semestru în porturile administrate de APDM Galaţi, cu 25 mai puţine decât în prima parte a anului trecut. La nivelul mărfurilor transportate, acest lucru a însemnat o restrângere a fluxurilor de marfă de la 715.627 tone la 620.292 de tone.

Portul mineralier, mai puţin profitabil

Rezultatele din primul semestru al acestui an vin în condiţiile în care nici anul 2013 nu a fost unul extraordinar pentru porturile de la Dunăre. De exemplu, restrângerea activităţii în combinatul siderurgic a subţiat considerabil şi profiturile obţinute de principalul port gălăţean la Dunăre, Romportmet. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, deşi în 2013 cifra de afaceri a portului mineralier a fost 26,3 milioane de lei, mai mare chiar ca în 2012, când cifra de afaceri a fost de 23,8 milioane de lei, profitul a fost considerabil mai mic. Mai exact, Romportmet a înregistrat anul trecut un profit net de 2,61 milioane de lei, faţă de 7,48 milioane de lei în 2012 şi 10,49 milioane de lei în 2011.

Cum şansa de a avea un client permanent nu mai este suficientă pentru Romportmet, soluţia ar fi să se apeleze la diversificarea portofoliului de clienţi, în acest sens fiind, de altfel, făcute o serie de investiţii în vederea modernizării circuitelor de manipulare a mărfii.

Port Bazinul Nou, ceva mai vioi

Modificări semnificative s-au făcut şi în circuitele logistice ale Port Bazinul Nou şi Port Docuri, controlate de grupul Metaltrade. Scopul acestora a fost de a compensa scăderile pe anumite fluxuri de marfă, precum cele siderurgice, spre noi domenii de activitate. Un exemplu este orientarea spre industria de prelucrare a lemnului, unde, din 2013, s-a trecut la dezvoltarea transportului containerizat de cherestea, ţinta fiind de a se ajunge la un volum de cel puţin 1.000 mc/lună. Baza în cele două porturi rămân însă transporturile de cereale, care au pondere de aproximativ 35-40 la sută din activitate, urmate de transporturile de fier vechi, care acoperă cam 25-30 la sută din activitate, agregatele şi produsele de carieră, în procent de aproximativ 10 la sută, restul fiind reprezenta de alte categorii de mărfuri.

Această strategie a permis revitalizarea Port Bazinul Nou. După ce în 2012, acesta înregistrase, la o cifră de afaceri de 31,2 milioane de lei, o pierdere de peste 2,45 milioane de lei, activitatea s-a reechilibrat, iar la o cifră de afaceri de 35,6 milioane de lei s-a reuşit revenirea „pe plus”, cu un profit net de 60.000 lei.

Pe de altă parte, în Portul Docuri, dacă în 2012 se înregistra la o cifră de afaceri de 8,03 milioane de lei un profit de 1,33 milioane de lei, anul trecut a scăzut şi cifra de afaceri, la 7,29 milioane de lei, dar s-a subţiat şi profitul, la 142.325 de lei.

Pierderi din operaţiunile cu produse petroliere

Pe lista porturilor gălăţene se mai află Unicom Oil Terminal, axat pe operaţiuni cu produse petroliere. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, anul 2013 nu a fost unul strălucit pentru companie. Mai exact, la o cifră de afaceri de 5,87 milioane de lei au fost raportate pierderi de peste 3,15 milioane de lei. Asta în condiţiile în care şi în anii precedenţi au fost înregistrate pierderi, de 1,9 milioane de lei în 2012, respectiv, 2,05 milioane de lei în 2011.

Punctul slab, infrastructura

Dacă este să ne referim strict la porturile gălăţene, traficul de mărfuri în primele şase luni ale acestui an a fost de 1.429.877 de tone marfă, în scădere cu aproximativ 100.000 de tone faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderi au fost şi pe traficul fluvial, unde au fost transportate 979.990 tone marfă, faţă de 995.810 tone în primul semestru din 2012, cât şi pe cel maritim, unde s-a înregistrat o scădere de la 535.694 tone la 449.887 tone.

Dincolo de eforturile operatorilor portuari de a-şi diversifica fluxurile de marfă, un punct nevralgic rămâne proasta conectare a Galaţiului cu restul lumii, atât în ceea ce priveşte reţeaua feroviară, cât şi în cazul căilor rutiere. O şansă pentru rezolvarea acestor probleme ar putea veni ca urmare a includerii portului Galaţi în reţeaua centrală de transport transeuropeană (TEN-T), eligibilă în a primi finanţarea unor proiecte prin Mecanismul de Conectare a Europei, ce va intra în vigoare odată cu noul exerciţiu bugetar european. Cele mai mari speranţe se pun în proiectul de realizare a sistemului de transport intermodal, care să ducă la o fluidizare a traficului de mărfuri prin interconectarea şi dezvoltarea infrastructurii fluvio-maritime, rutiere şi feroviare. Investiţiile ar urma să se ridice la aproximativ 130 de milioane de euro, un acord de cooperare în acest sens fiind semnat, luna trecută, între reprezentanţii administraţiei publice, autorităţile dunărene şi operatorii portuari. Desigur, de la un acord general asupra existenţei unei probleme până la rezolvarea ei este cale lungă. Cert este că întârzierea punerii în practică a soluţiilor de relansare a activităţii portuare înseamnă, în ultimă esenţă, întârzierea relansării economiei Galaţiului.

Câţi gălăţeni lucrează în porturi

Strict la nivelul activităţilor portuare, la nivelul Galaţiului au fost, în medie, 527 de salariaţi, potrivit bilanţurilor pe 2013 depuse la Ministerul Finanţelor. Cei mai mulţi angajaţi au fost cei ai Port Bazinul Nou, cu 303 salariaţi, urmat de Romportmet, cu 171 de salariaţi. Port Docuri figurează cu un număr mediu de 11 salariaţi, în timp ce Unicom Oil Terminal a avut un număr mediu de 42 de salariaţi. Desigur, în afară de aceştia, mai sunt angajaţii din regiile de stat, APDM Galaţi şi AFDJ Galaţi, precum şi angajaţii agenţilor economici cu activităţi conexe transporturilor navale.

Citit 3285 ori Ultima modificare Vineri, 11 Iulie 2014 09:33

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.