* Două treimi dintre întreprinzători declară că s-au confruntat cu incidente de plată * Oamenii de afaceri propun elaborarea în regim de urgenţă a unui act normativ care să reglementeze cambia, biletul la ordin şi cecul * Astfel ar fi asigurată o mai bună funcţionare a instrumentelor de plată
La nivelul mediului de afaceri se simte necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei în domeniul instrumentelor de plată, dat fiind faptul că tot mai multe companii se confruntă cu problema unor cecuri sau a unor ordine de plată fără acoperire. Drept urmare, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), din care fac parte şi patronatele gălăţene, solicită elaborarea în regim de urgenţă a unui act normativ care să reglementeze cambia, biletul la ordin şi cecul, astfel încât să fie asigurată o mai bună funcţionare a instrumentelor de plată.
Iniţiativa patronatelor pleacă de la realitatea că instrumentele de plată sunt, în prezent, prinse într-un veritabil hăţiş legislativ, care le lasă multe „portiţe” celor cu un comportament incorect faţă de partenerii de afaceri. De exemplu, biletul la ordin este reglementat prin Legea nr.58/1934, cu numeroase modificări suferite în decursul celor 80 de ani de când legea a fost publicată în Monitorul Oficial. De altfel, legea respectivă a făcut obiectul atât al unor critici de neconstituţionalitate, cât şi al interpretărilor din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea uniformizării practicii instanţelor.
„În fapt, au fost semnalate numeroase probleme de interpretare şi aplicare a legii, precum şi omisiuni de reglementare, în sensul că, de exemplu, legea nu prevede în mod expres că şi biletul la ordin are valoare de titlu executoriu”, ne-a explicat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon. Acesta a precizat că se impune o clarificare a aspectelor procedurale implicate de Legea nr.58/1934 privind cambia şi biletul la ordin şi a modificărilor prin care a trecut de-a lungul timpului, raportat la prevederile noului Cod de procedură civilă, intrat în vigoare în februarie 2013. Este necesară o clarificare a condiţiilor de validitate ale cambiei şi biletului la ordin, valoarea de titlu executoriu şi eventuala exercitare a căilor de atac.
„Sunt absolut necesare aceste clarificări din punct de vedere legislativ pentru că, în prezent, aproximativ şapte, opt la sută din cecurile, biletele la ordin şi cambiile aduse la bancă de clienţi sunt refuzate la decontare pentru că societăţile care au emis respectivele instrumente de plată nu au suficienţi bani în conturi. Sumele refuzate la plată reprezintă una dintre cele mai acute probleme din economie în perioada de criză, blocând practic activitatea multor companii. De asemenea, multe companii intră mai mult sau mai puţin justificat în insolvenţă şi lasă datoriile acoperite doar cu hârtii fără nicio valoare”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi.
Ce spun întreprinzătorii
Dimensiunea problemelor privind instrumentele de plată este pusă în evidenţă şi de un studiu realizat de CNIPMMR în rândul oamenilor de afaceri, fiind consultaţi managerii tuturor categoriilor de IMM-uri. Studiul a pus în evidenţă faptul că 86,96 la sută dintre oamenii de afaceri au fost beneficiari ai unui bilet la ordin sau au emis un bilet la ordin, prin urmare este vorba de un instrument de plată intens folosit. Pe de altă parte, 65,22 la sută dintre manageri au indicat faptul că au avut probleme (incidente de plată) cu bilete la ordin fără acoperire, refuzate la plată de către banca emitentului din lipsă de fonduri. „Din păcate, nu puţini sunt cei care s-au trezit că fac o tranzacţie comercială, dau marfă de o valoare deloc de neglijat şi apoi constată că au fost înşelaţi. În condiţiile în care echilibrul financiar al firmelor este destul de fragil, un astfel de incident poate periclita uneori chiar viaţa unei companii. Dar, mai mult decât atât, aceste înşelăciuni induc în piaţă un sentiment de neîncredere cu efecte în limitarea tranzacţiilor şi, implicit, a perspectivelor de dezvoltare a mediului de afaceri”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-ulor Galaţi, Marian Filimon.
Ce propun patronatele
Oamenii de afaceri vin şi cu propuneri în ceea ce priveşte modalităţile de îmbunătăţire a legislaţiei în domeniul biletelor la ordin. Astfel, mai bine de 34,78 la sută dintre manageri au indicat necesitatea angajării în termen de cel mult 30 de zile a răspunderii penale a administratorului care a semnat un bilet la ordin fără acoperire. De asemenea, pentru identificarea mai facilă şi excluderea din circuitul economic a celor incorecţi, 26,09 la sută dintre oamenii de afaceri au propus realizarea unei publicaţii a societăţilor comerciale cu incidente de plată. Nu în ultimul rând, 30,43 la sută dintre manageri consideră că este necesară o implicare mai activă a băncilor şi blocarea sumelor în cont. Potrivit datelor studiului realizat de CNIPMR, 78,26 la sută dintre respondenţi consideră necesară completarea legislaţie privind instrumentele de plată şi cu obligativitatea avalizării (operaţiune care constă în garantarea de către o persoană a îndeplinirii obligaţiilor asumate de unul dintre semnatarii unei cambii – n.r.) spre administratorul firmei. „Practic, oamenii de afaceri serioşi solicită „toleranţă zero” la neplată, pentru a fi evitate cazurile de înşelătorie. Dar mai trebuie amintit că, în prezent, există percepţia la nivelul majorităţii managerilor consultaţi (65,22 la sută), că reprezentanţii justiţiei, în speţele legate de instrumentele de plată, tergiversează luarea unei decizii legale. Prin urmare, pentru mediul de afaceri este foarte importantă rapiditatea cu care se dau soluţii în instanţă în cazul unor litigii de natură comercială”, a mai arătat reprezentantul patronatelor gălăţene.
Trebuie spus că oamenii de afaceri au în vedere inclusiv metode mai originale pentru pedepsirea celor care îşi înşală partenerii. Astfel, printre propunerile de modificare a legislaţiei făcute de unii întreprinzători se numără şi aceea ca persoanele care sunt prinşi că folosesc bilete la ordin fără acoperire să fie puşi… la muncă în folosul comunităţii.
