* Mai puţin de cinci la sută dintre gălăţeni încearcă să conducă o afacere * Totuşi, numărul întreprinzătorilor locali a crescut cu aproape 700 în ultimul an * Facilităţile oferite de stat mediului de afaceri sunt mai mult de formă
Din circa 19 milioane de români, doar 112.000 sunt patroni în acest moment, potrivit datelor Institututui Naţional de Statistică (INS). Cu o cifră de afaceri mai mare sau mai mică, cu un sigur angajat sau cu sute de oameni pe ştatele de plată, investitorii români sunt prea puţini pentru a reuşi să revigoreze economia prin activitatea lor curentă. Rău pentru noi este că Galaţiul are, în medie, mai puţini oameni de afaceri decât alte judeţe ale ţării, aşa că nevoia de dezvoltare a mediului de business local este cu atât mai acută.
Per total, potrivit datelor Registrului Comerţului, numărul agenţilor economici gălăţeni activi pe piaţă a crescut în primele şase luni cu doar 3,38 la sută, în condiţiile în care creşterea la nivel naţional a fost de 4,59 la sută. Mai exact, la sfârşitul lunii iunie, la Galaţi figurau 21.352 de comercianţi activi (atât persoane fizice autorizate, cât şi persoane juridice), faţă de 20.654 în aceeaşi perioadă a anului trecut.
În ceea ce priveşte dinamica intrării pe piaţă a noi agenţi economici, în primele şase luni ale acestui an, în Galaţi se raportaseră 1.226 de înregistrări de întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane fizice autorizate, societăţi în comandită, societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată etc. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut s-au înregistrat 1.438 de noi agenţi economici.
O oarecare consolare ar fi aceea că, deşi ne-am obişnuit să auzim adesea că la Brăila afacerile merg ceva mai bine, gălăţenii sunt, cel puţin, mai numeroşi în materie de iniţiativă antreprenorială. Brăila a avut de la începutul anului doar 779 de înregistrări de noi agenţi economici şi raporta la sfârşitul lunii iunie 14.184 de comercianţi activi.
Sub media naţională la numărul de investitori
Ca medie la nivel naţional, 57 de români dintr-o mie sunt patroni. Evident, prima poziţie în top, în funcţie de numărul de investitori, o ocupă Capitala, urmată de judeţele cu economie dezvoltată. Mai exact, în Bucureşti, oraş cu peste 177.000 de companii înregistrate, 148 de locuitori dintr-o mie patronează cel puţin o afacere, iar în Ilfov, unde sunt peste 25.000 de companii, 102 cetăţeni dintr-o mie au businessuri. Urmează judeţul Cluj, cu peste 37.500 de companii şi 83 de investitori la mia de locuitori şi Timişul, cu până în 35.000 de companii active şi 79 de investitori la mia de locuitori.
Galaţiul se situează abia pe locul 26 în acest top, cu nici 14.500 de firme (persoane juridice - n.r.) şi doar cu 39 la investitori la mia de locuitori. Altfel spus, doar 4,1 dintre gălăţeni se pot lăuda cu statutul de patron. Ceilalţi ori lucrează pentru aceştia, ori lucrează pentru stat ori... nu lucrează deloc.
Tot mai puţini gălăţeni intră în afaceri în afaceri
Numărul gălăţenilor care şi-au înregistrat o afacere la Registrul Comerţului a scăzut simţitor în primele şase luni ale lui 2014, comparativ cu prima jumătate a anului trecut. Aproape în fiecare lună, de la începutul anului până acum, s-a înregistrat un număr mai mic de înmatriculări decât în aceeaşi perioadă din 2013.
Iată datele, pe fiecare dintre cele şase luni, potrivit Registrul Comerţului:
Ianuarie. S-au efectuat 197 de înregistrări, faţă de 238 în ianuarie anul trecut;
Februarie. 205 înregistrări noi raportate, comparativ cu 212 în februarie 2013;
Martie. 262 de înregistrări, faţă de 266 în aceeaşi lună a anului trecut;
Aprilie. În acest an, numărul înregistrărilor a fost de197, faţă de 314 anul trecut;
Mai. Faţă de cele 199 de înregistrări din mai 2013, ultima lună de primăvară din 2014 a adus doar 217;
Iunie. În a şase lună din acest an s-au efectuat doar 148 de înregistrări, faţă de 209 în iunie a anului trecut.
Cele mai multe înregistrări au fost SRL-uri: 114 (ianuarie), 113 (februarie), 156 (martie), 114 (aprilie), 132 (mai) şi 92 (iunie).
Unde se mai pot face afaceri noi şi unde nu
Dacă la numărul deja existent de patroni stăm prost - locul 26 în ţară, aşa cum am constatat deja - nici viitorul nu sună prea bine. Tot poziţie inferioară ocupăm şi în plutonul judeţelor ierarhizate în funcţie de ritmul de creştere al numărul de înregistrări noi la Registrul Comerţului.
Indiferent de lună, prima poziţie în acest top o ocupă Bucureştiul, care are şi de zece ori mai multe înregistrări. Comparativ, faţă de cele 1.226 de înregistrări pe care le avem noi, de la începutul anului, Capitala are 9.558 de înregistrări noi. Pe următoarele locuri în top sunt judeţele Timiş şi Cluj. La polul opus, judeţele în care oamenii îşi înfiinţează cele mai puţine afaceri sunt Tulcea, Covasna şi Giurgiu.
Merită remarcat, însă, că până şi Capitala, deşi are cel mai dinamic mediu de afaceri din ţară, înregistrează probleme serioase din punct de vedere al interesului sau capacităţii locuitorilor săi de a crea afaceri noi. Comparativ cu anul trecut, Bucureştiul a fost numai şi numai în scădere în ceea ce priveşte numărului de înregistrări la Registrul Comerţului.
Creşteri constante în ritmul înregistrărilor au raportat doar judeţe cu o activitate economică redusă, precum Sălajul, unde vorbim doar despre câteva sute de înregistrări de la începutul anului.
Măsuri de sprijin sau măsuri populiste?
Statul român susţine că vrea să îi ajute pe investitori să progreseze, dar, în realitate, ia şi măsuri de care tinerii angajatori spun că nu beneficiază. Spre exemplu, prezent la Galaţi, la finele luni mai, ministrul delegat penrtru Turism şi IMM-uri, Florin Jianu, promova măsura deducerii de CAS pentru primii patru angajaţi ai unei companii proaspăt înfiinţate. Mai mulţi tineri investitori precizau însă atunci că sumele datorate către stat pentru funcţionarea unei societăţi sunt atât de mari, încât cu investiţii mici nu ajungi să-ţi poţi permite patru angajaţi, drept pentru care deducerea de CAS nu e rea, dar nici nu prea e de folos.
Job bine plătit sau propria afacere?
Cu toţii ne-am dorit, cel puţin o dată în viaţă, să devenim oameni de afaceri bogaţi şi influenţi. Din păcate, de la vis la realitate distanţa este destul de mare. Iar cum mediul nostru de afaceri este din ce în ce mai puţin prietenos, gălăţenii se gândesc serios să-şi schimbe optica şi să aleagă mai degrabă joburi bune atunci când le găsesc, în loc să îşi dedice vieţile construirii unei afaceri.
„Cu siguranţa aş prefera un serviciu bine plătit. Mai întâi este vorba despre resurse. Nu e deloc ieftin să începi o afacere de succes. Apoi, nivelul de stres la care eşti supus, ca angajat, este mult mai mic decât cel al unui patron care trebuie să-şi managerieze afacerea”, a precizat Sorin, în vârstă de 33 de ani.
„Este o întrebare destul de dificilă. Văzând cum stau lucrurile, în această perioadă, cred că nu e deloc uşor să îţi deschizi o afacere şi să o manageriezi în aşa fel încât să poţi scoate şi profit din asta. Cei care au prins vremurile de mai înainte, când mediul de afaceri era mai prietenos şi se puteau face mai multe, poate au avut alte şanse. Dar acum este mult mai greu, după părerea mea. Tind să cred că, dacă mi s-ar oferi posibilitatea să aleg, între a-mi deschide o afacere şi a ocupa un post cu salariu bun, aş opta pentru job”, a spus Silviu, în vârstă de 34 de ani.
„Aş alege un job bine plătit. O spun fără să mă gândesc prea mult. Îmi doresc un viitor stabil şi liniştit şi consider că un job ar putea să îmi ofere aşa ceva. Atunci când trebuie să-ţi administrezi propria afacere, nivelul de stres la care eşti supus este mult mai mare”, a spus Alexandru, în vârstă de 16 ani.
Citeşte şi: Cât COSTĂ să deschizi o SIMIGERIE în Galaţi/ Cum se fac BANI din COVRIGI
