LECŢII despre CURAJ/ Galaţiul EXPORTĂ oameni de AFACERI (FOTO)

LECŢII despre CURAJ/ Galaţiul EXPORTĂ oameni de AFACERI (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Pentru că propriul oraş nu are atractivitate pentru turişti, mai mulţi gălăţeni şi-au mutat o parte din investiţii în Delta Dunării * Astfel, zona Murighiol – Uzlina a devenit una dominată în acest domeniu de pensiunile gălăţenilor, printre cele mai căutate de public


Comuna tulceană Murighiol. Ne aflăm la 36 de kilometri sud-est de municipiul Tulcea, pe braţul Sf. Gheorghe. I se spune “poarta de intrare” în Delta Dunării, pentru că de aici se porneşte de regulă spre majoritatea canalelor şi lacurilor de până în braţul din Nord, Sulina, cel din mijloc, dar şi spre ghiolurile din zona Holbina şi celelalte lacuri dinspre Sud, spre complexul lagunar Razim-Sinoe.

Având în vedere amplasamentul foarte bun, nu este deloc suprinzător că în Murighiol este o ofertă foarte bogată în materie de turism, dar poate fi considerat o surpriză faptul că aici domină investiţiile făcute de gălăţeni, acestea fiind printre cele mai cunoscute şi mai căutate din zonă.

Impozitele vin la Galaţi, angajaţii sunt gălăţeni

Oarecum firesc, pe toţi afaceriştii gălăţeni care au investit în turismul în Deltă îi leagă o pasiune comună de la care a pornit totul: pescuitul. Totodată, mai există două aspecte comune. Primul: firmele care le administrează funcţionează “acasă”, astfel că taxele şi impozitele vin la bugetul Galaţiului. Al doilea: au oferit locuri de muncă tot celor de “acasă”, majoritatea angajaţilor fiind gălăţeni.

Spre deosebire de ce era acum câţiva ani, când drumul de la Tulcea la Murighiol era jalnic, cu o şosea plină de gropi, acum preocuparea autorităţilor faţă de potenţialul turistic uriaş al Deltei pare să fie cât de cât reală. Drumul este foarte bun acum şi se ajunge uşor în centrul comunei. După bifurcaţia cu drumul care duce la Plopu, pe a patra strada la dreapta, spre ieşirea spre Dunăvăţ şi spre zona debarcaderului, este una dintre aceste investiţii gălăţene, “Pensiunea la Sorin”.

Arată ca un adevărat hotel, având o capacitate de 90 de locuri în camere cu baie proprie, aer condiţionat, tv prin satelit, internet, alături de restaurant, bar, foişoare acoperite cu stuff şi două piscine, una pentru adulţi şi una pentru copii. Astfel, are un argument în plus faţă de o parte a concurenţei, devenind o destinaţie căutată de familiile cu copii şi nu numai. De altfel, în momentul vizitei noastre, am întâlnit un grup de copii de la un club de înot din Bucureşti veniţi în cantonament.

Investiţia, una cu mult peste jumătate de million de euro, a fost făcută de gălăţeanul Sorin Gheorghiu, care ne-a întâmpinat îmbrăcat într-un halat alb. “Sunt bucătarul de serviciu. Stau destul de mult în bucătărie, îmi şi place dar e şi mândria noastră, vreau să fiu sigur că ai noştri clienţi sunt mulţumiţi. Suntem renumiţi pentru bucătărie, ne vin turişti cazaţi în altă parte pentru a mânca la noi”, ne-a explicat acesta, oferindu-ne să gustăm din una din specialităţile sale, o zacuscă de peşte greu de uitat. Întâmplător, parcă special pentru a-i argumenta spusele, exact atunci a venit un astfel de grup. În aproape toată Delta Dunării, tarifele sunt destul de mari, iar preţul este şi el un element important. “La noi, un prânz este 25 de lei, nicăieri nu găsiţi un preţ mai bun”, a spus cu mândrie Sorin Gheorghiu. Am verificat, în alte părţi se mânca începând de la 40 de lei. Tariful la cazare este de 150 de lei pe noapte pentru o camera dublă, cu mic dejun inclus.

Sorin Gheorghiu

De la o căsuţă pentru propriul agrement

Povestea acestei investiţii a început în 2005, cu primii 500 de metri pătraţi cumpăraţi şi o căsuţă pentru el şi prietenii săi pescari. A ajuns acum la o suprafaţă de 8.100  mp, ce include inclusiv o microfermă cu produse naturale pentru bucătărie. Pensiunea a început să funcţioneze în 2010 şi, mai în glumă mai în serios, investitorul spune că a fost ghinionul vieţii sale. „Când am nevoie să-mi refac forţele, dorm o noapte pe apă, în barcă, nimic nu-mi dă mai multă energie. Însă această investiţie a cam devenit ghinionul meu. Înainte ieşeam de câteva ori pe lună la pescuit, acum nu mai apuc, anul acesta n-am ieşit decât de două ori”. Are o flotă de 16 bărci, totul cu 12 angajaţi, din care 10 sunt gălăţeni.

De ce a investit acolo în turism şi nu în Galaţi? „Din pasiunea pentru pescuit, venind des în zonă am realizat că aici este potenţial, aici au turiştii cu adevărat unde să vină. Mai sunt şi alte aspecte. Spre exemplu, nu cu mulţi ani în urmă, aveam două bărci, o lagună şi o cazancă, înmatriculate în Galaţi. Plăteam taxă pentru ele 2.200 de lei pe an, adică jumătate din cât dai pe o lagună nouă. Le-am înmatriculat în Murighiol şi dau pentru ele 220 lei. Nu mai ştiu acum dacă s-au modificat între timp taxele şi la Galaţi”, a declarat Sorin Gheorghiu.

Direct pe apă, pe vapor

Am plecat spre Dunăre şi ne-am convins că lucrurile s-au schimbat mult în bine în ultimii ani acolo ca infrastructură, s-a asfaltat inclusiv digul de la câţiva metri de braţ, spre canalul Dunăvăţ. În cinci minute am ajuns la Vaporul Energia, ancorat la mal, pe braţul Sf. Gheorghe. Are 10 cabine de câte două locuri, cu aer condiţionat şi încălzire în sezonul rece, când vin în special pescarii de ştiucă.

Sala restaurant este în careul navei, iar cine doreşte să simtă şi mai mult farmecul naturii poate opta pentru foişorul din pădure, de pe mal. Este tot o investiţie gălăţeană, administrată de Igor Pârvu. „Tot de la pasiunea pentru pescuit am intrat în asta, pentru că ştiam potenţialul zonei. În Galaţi nu ai cum să investeşti în astfel de turism, nu sunt puncte de atracţie, nu se poate face o comparaţie cu farmecul Deltei”, a explicat Igor Pârvu.

Firma funcţionează tot în Galaţi, unde vin taxele şi impozitele, iar personalul de pe Energia este format doar din gălăţeni. "Energia" are trei bărci şi un catamaram de 12 locuri pentru pescuit şi excursii şi printre cele mai atractive tarife din Deltă. În regim all-inclusiv, ce include cazare, mâncare şi băuturi (pălincă, vin, bere şi apă minerală), o persoană plăteşte 125 de lei pe zi. La aceste servicii se poate adăuga opţional barcă, barcagiu şi combustibil, preţul „suplimentului” fiind în funcţie de lungimea traseului dorit.

Investiţie în miezul Deltei

Pentru următoarea investiţie gălăţeană din traseul nostru, ne-am urcat în barcă, o „rapidă” cu care, peste 10-15 minute, am intrat spre inima Deltei, pe canalul Uzlina. Cam după 500 de metri de la intrarea pe canal, am acostat la pontonului Pensiunii ProDelta, construită de gălăţeanul Iulian Boca. Peisajul este superb, în faţă canalul Uzlina, în spate un alt canal, artificial, unde te poţi distra la biban, caras şi de unde s-a scos chiar şi ştiucă, iar lacul Uzlina pentru capturi de poveste este aproape.

„Am ales acest loc pentru că mereu ieşitul la pescuit însemna timp pierdut şi oboseală, cu plecatul dimineaţa şi întorsul seara la Murighiol. Direct sau foarte aproape de locurile de pescuit, în interiorul Deltei. Când am cumpărat terenul, era pustiu aici”, spune Iulian Boca.

Investiţia a fost costisitoare - peste 400.000 de euro - iar construcţia dificilă. S-a cărat pământ pentru a se înălţa totul cu peste un metru şi a nu avea probleme cu creşterea apelor, iar pentru construcţie a fost nevoie ca nisipul să fie adus pe apă tocmai de la Galaţi. La fel ca majoritatea oamenilor de afaceri, Iulian Boca a spus că dificultăţile au fost amplificate şi de regimul ridicat de taxare şi impozitare: „Uneori ai senzaţia că nu se vrea calitate în turismul din Deltă. Cu cât faci o construcţie mai solidă, de durată, cu atât eşti taxat mai mult. Alt aspect este că investitorii ar trebui sprijiniţi la început, până începe afacerea să meargă, să fie ceva reduceri la taxe”.

Capacitatea corpului principal, care include şi restaurantul, este de 28 de locuri, la care se adăugă două vile mici construite relativ recent cu câte un apartament. Camerele au baie proprie, aer condiţionat, minibar şi internet wi-fi. Alături, o piscină şi o terasa-bar, deservite şi aici tot de angajaţi gălăţeni. Amabilitatea acestora merge chiar până la plecarea la cumpărături în Murighiol pentru diversele solicitări ale clienţilor. De asemenea, în afara impozitului pe clădire şi teren, celelalte dări la stat vin în bugetul Galaţiul, pentru că firma îşi are sediul „acasă”. În aceste condiţii, a fost inevitabil ca mare parte dintre clienţi să fie tot gălăţeni, printrei aceştia aflându-se David Asandei (antrenorul echipei de futsal United) şi Florin Nini (managerul clubului de baschet Phoenix şi selecţionerul echipei naţionale feminine).

Florin Nini la ProDelta, după câteva ore de pescuit la ştiucă

La capitolul infrastructură, având în vedere că ProDelta are destul de mulţi clienţi veniţi din străinătate, Iulian Boca a spus că ar conta enorm pentru tot turismul din Deltă ca la aeroportul din Tulcea să fie mai multe curse internaţionale. „Îi preluăm de la Otopeni, dar se pierde mult timp pe drum, ajung obosiţi şi asta îi îndepărtează”, a adăugat investitorul gălăţean.

Colaborează între ei

Deşi, cel puţin teoretic, există concurenţă între unităţile de turism din Murighiol, în practică gălăţenii colaborează şi se sprijină reciproc pentru eficientizarea afacerilor. Spre exemplu, ambarcaţiunile „Pensiunii la Sorin” stau acostate şi supravegheate la vaporul "Energia". De partea cealaltă, în sezonul rece, când numărul turiştilor scade, ca şi ori de câte ori este nevoie, clienţii de la "Energia" au ghizi–barcagii de la pensiunea lui Sorin Gheorghiu. Iar în cazurile, nu foarte rare, când au grupuri mai mari decât propria capacitate, o parte dintre turişti sunt redirecţionaţi tot către un gălăţean cu investiţie asemănătoare, Eduard Miloiu (Pensiunea Edimar).

Citit 6419 ori Ultima modificare Marți, 12 August 2014 21:09

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.