* Ni s-au promis autostrăzi, dar am rămas doar cu supraaccizele la carburanţi * Guvernul o dă de gard, Comisia Europeană o spune pe de-a dreptul: mai bine de jumătate din banii lăsaţi în benzinării intră în buzunarul statului * Decât să-ţi faci plinul de combustibil la Galaţi, mai bine în Bulgaria, Austria sau Germania
Introducerea accizelor suplimentare de şapte eurocenţi/litru la combustibil a avut un efect de bumerang asupra economiei. Creşterea artificială a preţurilor la carburanţi a dus la o scădere a consumurilor, în special ca urmare a faptului că marii transportatori internaţionali au început să evite benzinăriile din România, iar companiile din domeniu şi-au încetinit ritmul investiţiilor şi au raportat o contracţie semnificativă a profitului pe primul semestru al acestui an. Mai mult, accizele suplimentare nu numai că n-au dus la suplimentarea veniturilor la bugetul de stat, ci sunt privite şi drept una dintre principalele cauze ale reintrării ţării în recesiune.
Pretext pentru noi taxe
Motivul invocat pentru creşterea preţurilor la combustibili a fost acela de a asigura, chipurile, fonduri suplimentare pentru lucrările de infrastructură rutieră. Numai că, în ultimele luni, nu numai că programul naţional de autostrăzi nu a mers mai bine, finalizarea Master Planului de Transporturi fiind chiar amânată până spre sfârşitul anului, dar am ajuns să plătim printre cei mai scumpi carburanţi din Europa, chiar dacă în materie de salarii şi putere de cumpărare suntem în coada UE.
Şi chiar dacă autorităţile se feresc să pomenească de proporţia colosală a taxelor din preţul carburanţilor pe care îi plătim la pompă, statisticile Comisiei Europene sunt mult mai transparente. Astfel, potrivit datelor „Oil Bulletin”, publicate în luna august, taxele reprezintă mai bine de jumătate din preţul pe care îl dăm pe carburanţi! Mai exact, în cazul benzinei, dacă din preţul mediu de 6,161 lei/litru (1,389 euro/litru) s-ar da la o parte taxele şi accizele, atunci preţul benzinei ar fi de doar 2,933 lei/litru (0,661 euro/litru). În cazul motorinei, preţul mediu de comercializare cu tot cu taxe a ajuns la 6,314 lei/litru (1,423 euro/litru), în condiţiile în care, înainte de aplicarea taxelor preţul era de doar 3,195 lei/litru (0,729 euro/litru).
Un plin de benzină a devenit un lux
Discrepanţa este şi mai mare dacă este să comparăm preţurile practicate în România cu cele practicate în alte ţări din spaţiul comunitar. În cazul benzinei, preţul mediu de la noi a fost sub cel mediu de la nivel european (1,556 euro/litru), însă şi distribuţia preţurilor diferă de la macroregiune la alta. Din punctul acesta de vedere, în România, cu cei 1,389 euro/litru, se practică cel mai mare preţ la benzină din Europa de Est! Spre comparaţie, vecinii noştri din Bulgaria au un preţ la benzină de 1,303 euro/litru, iar cei din Ungaria de 1,325 euro/litru. Dar ce mai putem spune de preţurile din Polonia, de 1.284 lei/litru sau cele din Cehia, de 1,321 lei/litru?
În cazul motorinei, am reuşit performanţa de a fi, cu 1,423 euro/litru, peste media de 1,409 euro/litru la nivelul întregului spaţiu comunitar. La fel, vecinii noştri au preţuri mult mai tentante pentru transportatori: 1,329 euro/litru în Bulgaria, 1,355 euro/litru în Ungaria, doar 1,253 euro/litru în Polonia.
Desigur, poate unii ar spune că, în ceea ce priveşte benzina, preţurile din România sunt undeva la mijlocul clasamentului european, cea mai scumpă benzină fiind în Italia (1,748 euro/litru) şi Olanda (1,711 euro/litru). Dar chiar şi aşa, sunt ţări vestice cu preţuri mai mici ca ale noastre. E mai ieftin să alimentezi, de exemplu, în Austria sau Luxemburg, la preţuri de 1,340 euro/litru, respectiv 1,302 euro/litru. În cazul motorinei suntem însă greu de întrecut în materie de preţuri. Doar şase ţări mai au preţuri peste ale noastre, fiind considerabil mai ieftin, de exemplu, să alimentăm cu motorină în Austria (1,293 euro/litru), Germania (1,378 euro/litru) sau Franţa (1,302 euro/litru).
Transportatorii fug de benzinăriile noastre
Dincolo de preţurile în sine, nu trebuie uitat de puterea de cumpărare. În timp ce, în România, salariul mediu net pe lună nu a reuşit să treacă de ştacheta de 400 de euro, în ţări precum Austria sau Germania salariul mediu e în jurul a 3.500 de euro, în Italia e în jurul valorii a 2.300 euro, iar în Polonia s-a ajuns la aproape 800 euro pe lună. Practic, dacă este să ne raportăm şi la puterea de cumpărare, avem cei mai scumpi carburanţi din Europa!
În aceste condiţii nu-i de mirare că vânzările de carburanţi au intrat pe o pantă descendentă. Asociaţiile transportatorilor au avertizat că lucrul acesta ar fi posibil, încă înainte de majorarea accizelor la combustibili, însă majorările au mers înainte. Singura concesie a fost aceea ca, teoretic, transportatorii licenţiaţi de marfă şi de călători să-şi poată recupera 4 eorocenţi din supraacciza de 7 eurocenţi/litru, însă mecanismul este unul foarte stufos, iar normele de aplicare a acestei prevederi se lasă încă aşteptate. Mai mult, nu au lipsit nici opiniile că astfel de restituiri pot da naştere la tentative de fraudă, mai multă confuzie şi chiar tratament discriminatoriu pe piaţă între diferite categorii de transportatori.
Una peste alta, o parte dintre transportatori preferă să alimenteze cu carburanţi în ţările vecine, iar acest lucru a însemnat, încă din prima lună de la introducerea supraaccizei, o scădere a vânzărilor cu 14 la sută. Semnale ale efectelor suprataxării au început să vină şi din partea companiilor petroliere. De exemplu, Petrom, cea mai mare companie de profil din România, a anunţat recent că, per total, în prima jumătate a anului a avut vânzări cu 7 la sută mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce profitul companiei s-a contractat cu 42 la sută, până la 1,38 miliarde de lei.
În timp ce marii transportatori au anunţat că vor evita să-şi mai facă plinul în România, agenţii economici rămaşi pe piaţa internă au avut, desigur, costuri mai mari, iar acest lucru s-a văzut inclusiv în rezultatele economice. Măsurile haotice, inclusiv de natură fiscală, au dus la reintrarea ţării în recesiune. Mai exact, după cum informau tot autorităţile europene, prin Eurostat, România a înregistrat în trimestrul II din acest an o scădere de 1 la sută faţă de primul trimestru. Asta după ce şi trimestrul I din acest an a avut o scădere de 0,2 la sută faţă de ultimul trimestru al anului 2013. Iar scumpirea carburanţilor este privită acum drept una din cauzele principale care au adâncit acest recul economic.
Dacă lucrurile se vor opri aici, rămâne de văzut. Cum ţintele de încasări din supraacciză sunt departe de aşteptări, cum recesiunea înseamnă o vistierie publică mai săracă, întrebarea este cum vor fi acoperite găurile tot mai mari ale bugetului de stat. Până acum, metoda preferată a fost de a se inventa noi taxe şi impozite. Iar această filozofie nu pare a se fi modificat în ultima perioadă.
SALARIU MAI MIC, BENZINĂ MAI PUŢINĂ
În mod particular, pentru gălăţeni, creşterea preţurilor la carburanţi se resimte mai acut ca în alte zone ale ţării. Asta pentru că, dacă la nivel de ţară salariul mediu net a fost, în iunie, de 1.687 lei, în Galaţi s-a ajuns abia la 1.523 lei, potrivit INS. Diferenţa de 164 de lei, transpusă în… carburanţi, ar însemna peste 26 de litri de benzină mai puţin în rezervoarele gălăţenilor.
