* Noua lege a insolvenţei le va permite românilor să-şi eşaloneze datoriile * Bunurile nu vor mai putea fi executate silit la fel de uşor ca în prezent
Săptămâna trecută, executivul a avizat favorabil proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice. Potrivit acestei iniţiative, persoanele fizice cu datorii îşi vor putea cere, în instanţă, insolvenţa. Deşi nu este primul proiect de lege de acest gen discutat în forurile legislative româneşti, această ultimă iniţiativă pare a avea şanse mai mari de a se transforma în lege, având în vedere că inclusiv Guvernul susţine că îşi va asuma răspunderea pentru ea.
Propunerea legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice urmează să fie dezbătută în plenul Senatului.
Cine beneficiază de această lege
Această iniţiativă legislativă se adresează debitorilor care au domiciliul în România sau bunuri şi venituri în România, dar care nu sunt persoane fizice autorizate sau nu au datorii din activităţi comerciale. Legea prevede ca excepţie că ultimele două tipuri de categorii pot fi atrase în procedura de insolvenţă la cererea creditorilor, pentru datorii cumulate mai mici de 45.000 de lei. Insolvenţele se vor judeca la Tribunalul de pe raza teritorială a locuinţei debitorului, iar recursul la Curtea de Apel.
În momentul în care datornicul solicită iniţierea procedurii de insolvenţă, acesta trebuie să facă un raport al bunurilor pe care le deţine în proprietate şi al veniturilor disponibile, „incluzând date referitoare la veniturile preconizate a fi obţinute în următorii cinci ani şi informaţii cu privire la veniturile sale din ultimii trei ani, precum şi o situaţie a datoriilor sale şi detalii privind creditorii aferenţi”, se mai arată în proiectul de lege.
Tot datornicul este cel care trebuie să îşi asume pe propria răspundere corectitudinea raportului şi să mai facă o declaraţie prin care să explice motivele care l-au adus în incapacitate de plată. Acesta mai trebuie să furnizeze şi o listă a bunurilor mobile şi imobile cu o valoare individuală care depăşeşte suma de 1.000 lei, care au fost înstrăinate în ultimii patru ani.
Cum se plătesc datoriile
Tot debitorul este responsabil cu întocmirea unui plan de rambursare a datoriilor. Planul trebuie să asigure că creditorilor negarantaţi le va fi plătită cel puţin 40 la sută din valoarea creanţei, iar creditorilor garantaţi că vor primi sume egale cu valoarea de piaţă a bunului gajat ce urmează a fi vândut, în cazul în care cei din urmă nu îşi dau acceptul să primească mai puţin.
Până la îndeplinirea planului de rambursare a datoriilor, datornicii sunt obligaţi să utilizeze veniturile potrivit planului aprobat, să se abţină de la orice tranzacţii sau comportamente care ar conduce la eşecul planului, să desfăşoare activităţi adecvate, generatoare de venituri şi, în caz de şomaj, să caute să realizeze venituri.
Debitorul va trebui, de asemenea, să înainteze administratorului judiciar sumele obţinute din moşteniri sau donaţii, să nu ascundă vreo parte din veniturile sale şi să nu îşi asume noi responsabilităţi pe care nu şi le poate îndeplini la scadenţă. Administratorul judiciar este cel care va supraveghea absolut toate activităţile generatoare de venituri ale debitorului.
Există însă şi veşti proaste pentru cei care nu îşi vor mai putea plăti datoriile nici în condiţiile impuse de noua lege, sau pentru cei de reacredinţă. Dacă până acum se ajungea doar la executarea silită a bunurilor deţinute de debitor, potrivit acestui proiect de lege, "se va sancţiona cu închisoare de la unu la cinci ani furnizarea, pe parcursul procedurii de insolvenţă, de informaţii false instanţei sau administratorului judiciar, tăinuirea activelor şi documentelor relevante pentru procedura de insolvenţă". De asemenea, timp de cinci ani de la încheierea procedurii, debitorul nu are voie să deţină calitatea de asociat unic într-o firmă cu răspundere limitată.
Efectele legii
În momentul în care instanţa constată starea de insolvenţă a unui datornic, practic acesta din urmă nu va mai putea dispune de bunurile sale. Partea bună pentru cel care are de returnat o datorie este că procedurile de executare silită sunt suspendate imediat. Chiriaşii datornici, cum este cazul celor care au primit locuinţe de la Primăria Galaţi însă nu şi-au mai achitat datoriile, nu pot nici ei fi daţi afară. Un articol al acestui proiect prevede că "proprietarul reşedinţei principale a debitorului nu poate rezilia un contract de închiriere cu debitorul exclusiv în temeiul faptului că debitorul se află în incapacitate de plată a chiriei care a fost scadentă anterior începerii procedurii de insolvenţă sau în temeiul faptului că debitorul a solicitat procedura de insolvenţă sau că situaţia sa economică s-a înrăutăţit”.
La Galaţi, de pe urma acestei legi ar putea profita cel mai mult Primăria, care are de recuperat sume uriaşe de la chiriaşii din clădirile administrate de această instituţie şi Apatermul, societatea care furnizează apă caldă şi încălzire în Galaţi, care are de primit de la cei care nu şi-au achitat aceste servicii peste 81 de milioane de lei.
Paşii ce mai trebuie urmaţi
Până în momentul în care va deveni lege, acest proiect are de urmat mai mulţi paşi. Astfel reglementările propuse sunt încă în stadiul de proiect, aflat în dezbatere publică la Senat. Pentru a intra în vigoare este necesar ca proiectul să fie aprobat de Camera Deputaţilor şi trimis spre promulgare Preşedintelui, după care documentul trebuie publicat în Monitorul Oficial.
CITEŞTE ŞI: Apaterm anunţă MĂSURI EXTREME împotriva DATORNICILOR/ LISTA ASOCIAŢIILOR VIZATE
