* În prezent, doar 9 la sută din transporturi se desfăşoară pe Dunăre * Terminalul intermodal de la Galaţi va permite şi transportul pe apă al TIR-urilor * Modernizarea infrastructurii va include reamenajarea bazinului portuar şi lucrări hidrotehnice pentru eliminarea punctelor critice
Fie prin investiţii directe, fie prin modernizarea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, portul Galaţi ar urma să beneficieze de planuri de investiţii de peste 68 milioane de euro, acestea fiind cuprinse în Master Planul pe Transporturi care va reprezenta baza dezvoltării acestui domeniu până în 2030.
Master Planul subliniază potenţialul pe care Dunărea îl are în plan economic, potenţial care, din păcate, în prezent nu este exploatat la adevărata valoare. Mai exact, Dunărea acoperă doar 9 la sută din totalul transporturilor din România, în condiţiile în care transporturile navale sunt la nivel internaţional pe un trend ascendent.
Strict la nivelul portului Galaţi, tranzitul mediu de mărfuri din ultimii ani a fost în jurul a 5 milioane de tone anual. Este loc de creştere, cu atât mai mult cu cât portul Galaţi a fost inclus în reţeaua centrală (core) TEN-T, existând posibilitatea unor finanţări consistente din fonduri comunitare. În cele ce urmează vă prezentăm principalele proiecte cuprinse în Master Planul pe Transporturi care vizează portul Galaţi.
Terminal cu planificare etapizată
Primul proiect major ce vizează portul Galaţi, ce ar necesita investiţii estimate la 14,4 milioane de euro, are ca obiectiv realizarea unui terminal intermodal pentru a facilita transbordarea directă a containerelor între nave, trenuri şi camioane. În fapt, Galaţiul ar urmă să fie un nod strategic într-o reţea mai amplă de terminale intermodale, ce ar urma să funcţioneze de-a lungul Dunării. Aici trebuie spus că, ideea unui terminal intermodal este aceea de a exista o conexiune între transporturile pe apă, cele pe calea ferată şi cele rutiere, astfel încât mărfurile, în special cele containerizate, să poată fi manipulate cu uşurinţă şi să fie scurtaţi timpii de operare.
Un element interesant referitor la portul Galaţi ar fi acela că terminalul intermodal ar urma să includă şi un terminal Ro-Ro destinat transportului naval de vehicule, aici fiind avute în vedere o serie de servicii logistice pentru TIR-uri şi, implicit, flexibilizarea interacţiunii între sectorul transporturilor navale şi cel al transporturilor rutiere.
CITEŞTE ŞI: ANALIZĂ VL/ Master Planul care ne ţine izolaţi. Cum au rămas Galaţiul şi Brăila fără pod şi fără autostrăzi!
Acelaşi proiect cuprinde şi realizarea unei legături cu Zona Liberă Galaţi, dar şi interconectarea cu reţelele de transport din Ucraina şi Republica Moldova, astfel încât să fie exploatată în scopuri comerciale şi vecinătatea cu spaţiul ex-sovietic.
Potrivit studiilor realizate în cadrul Master Planului pe Transporturi, realizarea acestui terminal ar genera într-o primă etapă, printre altele, o creştere a transporturilor de mărfuri containerizate cu 186.000 de tone pe an. Teoretic, proiectul ar urma să fie implementat de Administraţia Portuară a Dunării de Jos (APDM) Galaţi în parteneriat cu operatorii portuari, în perioada 2021-2030. Însă realizatorii Master Planului recomandă ca implementarea să se înceapă de îndată ce se semnează proiectul. Pentru a facilita însă urgentarea proiectului, dezvoltarea terminalului ar trebui să se facă etapizat, pentru a se adapta condiţiilor dominante pe piaţă.
Toate drumurile duc la dane
Un al doilea proiect, ce ar necesita investiţii de 10,93 milioane de euro, ia în consideraţie faptul că facilităţile existente în porturi la terminalele pentru transportul mărfurilor solide sunt vechi şi nu sunt adecvate practicilor logisticii moderne. Această ineficienţă duce la o subutilizare a portului. Prin urmare, modernizarea acestor facilităţi va îmbunătăţi serviciile oferite de port. Mai precis, proiectul va include: un nou terminal pentru operarea bunurilor paletizate, dragarea şi reamenajarea bazinului portuar pentru a permite accesul facil la dane pentru navele moderne şi, nu în ultimul rând, consolidarea unora din structurile deja existente. Aceste amenajări ar permite diversificarea fluxurilor de mărfuri sau consolidarea celor deja existente, precum transporturile de cereale, agregate şi produse siderurgice.
Una peste alta, punerea în practică a acestui proiect ar duce la o creştere cu 618.000 tone a fluxurilor de mărfuri. De punerea în practică a proiectului ar urma, conform Master Planului, să se ocupe tot APDM Galaţi, în partemeriat cu operatorii portuari. Proiectul ar urma să demareze chiar din acest an, finalizarea urmând a se face până în 2020.
Eliminarea blocajelor de pe Dunăre
Desigur, degeaba am avea porturi dacă Dunărea nu „funcţionează”. Iar în prezent, din acest punct de vedere, lucrurile nu sunt tocmai favorabile navigatorilor. Astfel, potrivit datelor cuprinse în Master Plan, deşi Dunărea are pe teritoriul României cel mai mare sector (1.075 km), fondurile bugetare alocate întreţinerii căilor de navigaţiei sunt, în medie, de doar aproximativ patru milioane de euro pe an, o sumă foarte mică comparativ cu sumele alocate de alte ţări riverane. Asta în condiţiile în care, pe Dunărea Fluvială există numeroase puncte critice pretabile apariţiei unor blocaje, fie prin colmatare, fie prin modificarea canalului de navigaţie ca urmare a curenţilor.
CITEŞTE ŞI: ANALIZĂ VL/ Ghici CÂT VOM PLĂTI pentru TUTUN, ALCOOL, CAFEA şi ENERGIE!
Aşa se face că, în prezent, Dunărea permite, în medie, o operare eficientă şi fără întreruperi doar 250 de zile pe an. Restul de 100 de zile înseamnă blocaje ba din cauza gheţurilor, ba a secetei, ba a inundaţiilor, ceea ce se traduce inclusiv în cheltuieli suplimentare pentru transportatori şi chiar pierderea, în anumite circumstanţe, a unor fluxuri de marfă. Drept urmare, în Master Planul de Transporturi a fost inclus un amplu program, în valoare de 136 milioane de euro, care să aibă în vedere atât un program de dragaj, cât şi achiziţionarea unor spărgătoare de gheaţă şi executarea unor lucrări de îmbunătăţiri hidrotehnice care să ducă la eliminarea punctelor critice.
Proiectul ar trebui demarat „cât mai curând posibil”, se subliniază în Master Plan, dat fiind faptul că de condiţiile de navigaţie depinde soarta tuturor porturilor de la Dunăre. Planurile de investiţii ar urma să fie duse la bun sfârşit de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, punerea în practică a proiectului urmând să fie finalizată înainte de 2020. Aceste lucruri ar urma să ducă la o creştere cu 307.000 de tone a fluxurilor de marfă.
Pe Dunăre, de la Galaţi la Bucureşti
Printre proiectele pe termen lung cuprinse în Master Planul pe Transporturi se află şi canalul Dunăre - Bucureşti, care ar permite, de exemplu, transportul pe apă de la Galaţi în Capitală. Potrivit estimărilor consultanţilor de specialitate, finalizarea proiectului început în 1980, dar rămas neterminat după căderea comunismului, ar necesita aproximativ 939 milioane de euro. Un canal Dunăre - Bucureşti ar avea avantajul că ar evita transbordarea unor mărfuri, cele mai câştigate domenii urmând a fi construcţiile şi operaţiunile cu combustibili minerali solizi. Conform estimărilor din prezent, canalul ar atrage un flux de marfă anual de 2,7 milioane de tone. Pe de altă parte, în Master Plan se arată că studiile de fezabilitate privind proiectul trebuie reactualizate, undeva în preajma anului 2030.
Vicii de infrastructură: Drumurile, punctul slab al porturilor
Pe lângă faptul că o infrastructura portuară gălăţeană are nevoie de o amplă modernizare, un punct nevralgic îl reprezintă conexiunile cu celelalte căi de transport. „Legăturile cu drumurile naţionale şi calea ferată sunt lente şi ineficiente”, se arată negru pe alb în analiza privind portul Galaţi, cuprinsă în Master Planul de Transport. În aceste condiţii, pare oarecum contradictoriu faptul că, deşi sunt prevăzute în următorii ani investiţii consistente în refacerea infrastructurii portuare, legăturile pe uscat cu restul ţării sunt trecute în plan secund. După cum am arătat deja în paginile ziarului „Viaţa liberă”, Galaţiul este cuprins într-o serie de proiecte de drumuri expres care i-ar permite legături rapide şi cu Moldova, dar şi în sud, spre Muntenia şi Dobrogea, numai că, în priorităţile identificate de Master Plan, proiectele de interes pentru Galaţi ar urma să se realizeze abia după 2030.
Cât încape în Portul Galaţi. Marfă să fie...
Portul Galaţi dispune în prezent de o suprafaţă de 864.131 metri pătraţi, potrivit datelor din Master Planul pe Transporturi. Spaţiile de depozitare în aer liber sunt de 538.320 metri pătraţi, iar cele acoperite de 7.200 metri pătraţi. La acestea se adaugă spaţiile de depozitare din Zona Liberă, de 73.967 metri pătraţi.
Poziţie strategică pentru portul Galaţi
Portul Galaţi a fost inclus în reţeaua centrală a TEN-T dată fiind importanţa pe care o are în operaţiunile de import-export. Galaţiul permite nu numai legături cu ţările din bazinul Mării Negre, dar asigură legătura cu acest spaţiu şi pentru ţările europene care nu au ieşire la mare. Portul Galaţi este singurul din ţară cu ecartament de cale ferată atât european, cât şi rusesc, element important din perspectiva schimburilor comerciale cu spaţiul ex-sovietic. Nu în ultimul rând, portul Galaţi este şi un important punct de trasbordare de pe barje pe navele de cabotaj. De exemplu, fluxul continuu de transporturi interne de minereu de fier pentru oţelării acoperă 800 km de-a lungul Dunării.
