* „Nota de plată” pentru excesele bugetare generate de contextul electoral se vor reflecta în taxele şi impozitele suplimentare pe care le vom plăti din 2015 * „Analize tehnice” pentru creşterea impozitelor pe proprietăţi şi autovehicule * Cota unică nu dispare, dar nici nu o mai duce prea mult * Forfetarul, scos de la naftalină * Accize la pomul bugetului de Crăciun
Creşterea taxelor pe 2015 este principala îngrijorare a mediului de afaceri, în condiţiile în care atât modificările efective ce vor fi aduse Codului Fiscal, cât şi bugetul pe 2015 rămân, deocamdată, enigme. Cert este însă că, în actualul context electoral, Executivul a devenit destul de larg la mână, în special în ceea ce priveşte consolidarea statului asistenţial.
Pe lângă creşterea cheltuielilor sociale, condiţionalităţile privind menţinerea unui deficit de 1,4 la sută din PIB pun presiune pe bugetul public, „nota de plată” pentru măsurile din ultima perioadă fiind estimată la aproximativ 15-20 miliarde de lei. Guvernul spune că are surse de finanţare, dar care sunt acestea exact ni se promite că vom afla abia de luna viitoare.
Experienţa de până acum
Experienţa de până acum, nu neapărat numai a Guvernului în exerciţiu, a demonstrat că, majorarea taxelor şi impozitelor a fost de cele mai multe ori „soluţia minune” la care s-au gândit autorităţile. Cu excepţia reducerii de CAS la angajator, recent introdusă, fiscalitatea a avut în ultimii ani un trend ascendent. Unele taxe au fost mai vizibile, precum taxa pe construcţiile speciale - „taxa pe stâlp” sau creşterea accizelor la combustibil, sub pretextul că din sumele colectate „se vor face autostrăzi”.
Dar creşterea fiscalităţii a fost mascată şi prin mici modificări menite să aducă, totuşi, sume însemnate la buget. Astfel, fie s-a mărit baza de impozitare, fie s-au eliminat o serie de scutiri, de exemplu prin taxarea diurnelor, a autoturismelor achiziţionate de companii, taxe speciale la serviciile de gaze şi energie.
Desigur, presiunea bugetului public s-a transferat asupra mediului de afaceri, în condiţiile în care mediul privat oricum resimţea efectele crizei economice.
Impozitarea proprietăţii
Discreţia pare a fi cuvântul de ordine în această perioadă în ceea ce priveşte fiscalitatea, dar unele dintre proiecte au „transpirat” în spaţiul public şi chiar dacă ele au fost retrase rapid de pe site-urile oficiale, este evident că la Ministerul Finanţelor ni se pregătesc unele surprize.
Creşterea impozitelor pe terenuri şi proprietăţi pare a fi una dintre măsurile care vor fi luate în 2015. Mai exact, pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul ar urma să se calculeze prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,25 şi 1,5 la sută asupra valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat. În cazul în care valoarea clădirii nu rezultă dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, impozitul ar urma să se calculeze prin aplicarea cotei de 2 la sută asupra valorii impozabile stabilite de primărie.
Citeşte şi: TAXE locale mai MARI în 2015/ AFLĂ cât de mult vor PLĂTI gălăţenii la STAT
Pentru locuinţele persoanelor fizice destinate locuinţei, cota de impozitare ar urma să rămână 0,1 la sută din valoarea impozabilă a clădirii, în schimb impozitul pentru terenul intravilan poate creşte de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.
Nu sunt uitate nici impozitele pe autoturisme. Din ce a „răsuflat” de la Ministerul Finanţelor, proprietarii de maşini ar urma să achite un impozit majorat de la 8 la 20 lei pentru fiecare 200 centimetri cubi (cc) în cazul autoturismelor cu motoare de până la 1.600 cc inclusiv şi de la 18 lei la 30 lei/200 cc pentru maşinile cu o capacitate cilindrica cuprinsa intre 1.601 cc şi 2.000 cc inclusiv. Bizar este că, pentru autoturisme de capacitate mare, cu o capacitate cilindrică între 2.001 cc şi 2.600 cc inclusiv, impozitul va scădea, de la 72 lei la 60 lei/200 cc, scăderea continuând şi pentru maşini cu motoare mai mari, de peste 3.000 cc, de la 250 la 150 lei/200 cc. Că reducerea de impozit se face taman la genul de maşini preferate de mulţi dintre potentaţii vremii s-ar putea să nu fie tocmai o întâmplare.
Cota unică nu mai este subiect "tabu"
Una dintre soluţiile cel mai frecvent vehiculate este renunţarea la cota unică de impozitare, de 16 la sută, şi trecerea la o impozitare progresivă a veniturilor. Oficialii din cadrul Ministerului Finanţelor au admis că introducerea cotelor progresive este asumată prin atât prin programul de guvernare, cât şi prin strategia fiscal-bugetară, însă că acestea, cel mai probabil, ar urma să se aplice din 2016. În documentele oficiale, schema de impozitare ar urma să aibă trepte de 8 la sută, 12 la sută şi 16 la sută. Se pare însă că, în prezent, în mediile guvernamentale se vehiculează alte două versiuni. Una ar avea ca trepte 12 la sută, 16 la sută şi 20 la sută, iar alta ar fi de-a dreptul covârşitoare pentru unele categorii de contribuabili, cu trepte de 15 la sută, 25 la sută şi 35 la sută.
Citeşte şi: Ce INVESTIŢII în apartament te pot SCĂPA DE IMPOZITE
În legătură cu aceste scenarii comentariile oficiale au fost laconice, nefiind precizate nici treptele de venituri la care vor fi aplicate cotele de impozitare, detaliu extrem de important când vine vorba de un asemenea sistem. Cert este că ideea cotei unice nu mai este privită ca un „tabu”, iar dacă este aducătoare de bani suplimentari la buget o vom vedea pusă în practică mai repede decât ne aşteptăm.
Forfetarul, revăzut şi adăugit
Introducerea impozitului forfetar, instrument controversat şi amânat de mai multe ori, este încă una din pârghiile avute în vedere pentru acoperirea „găurilor” la buget. Mai nou, acest impozit a fost botezat drept „impozit specific” şi ar urma să se aplice doar în anumite domenii de activitate. La modul practic, ar urma să însemne înlocuirea actualului impozit de 16 la sută pe profit cu un impozit de 3 la sută pe cifra de afaceri. Vizate sunt în special firmele din domeniul serviciilor, gen baruri şi restaurante, activităţi hoteliere şi pensiuni, service-uri auto etc. Impozitul ar urma să se aplice numai firmelor cu o cifră de afaceri mai mică de echivalentul a 50 de milioane de euro sau care deţin active de cel mult 43 de milioane de euro.
Accizele, surpriză de Crăciun
Nu în ultimul rând, modul în care se vor calcula accizele în 2015 nu a fost încă stabilit. După cum am relatat deja în paginile ziarului nostru, de nivelul acestora depinde preţul la combustibili, la energie, dar şi la bunuri de larg consum precum tutunul, băuturile alcoolice şi cafeaua.
Raportul euro-leu la 1 octombrie a.c., anunţat de Banca Central Europeană (BCE), folosit de regulă la calculul accizelor, nu a fost unul tocmai favorabil creşterilor încasărilor la buget. Prin urmare, se caută alte formule. Aplicarea unui sistem de indexări, ar fi o variantă. Anul acesta, de altfel, Guvernul a luat în considerare pentru accize cursul BCE din 2012, mai mare decât cel din 2013 care trebuia folosit în mod normal, şi a adăugat cea mai mare rată a inflaţiei, cea din septembrie 2013. Astfel, accizele au fost plătite în final la un curs de 4,73 lei, cu 30 de bani peste nivelul anunţat de BCE. Potrivit Guvernului, modul de calcul al accizelor va fi prezentat abia în decembrie, când ni se promite şi prezentarea planului de buget pe 2015.
Prin urmare, chiar dacă în prezent pare că asistăm la o revărsare de „lapte şi miere” din bani publici, finalul de an ne rezervă o revenire la realitatea bugetară imediată. Cât de abruptă va fi aceasta, rămâne de văzut.
Soluţia optimă
Reducerea evaziunii ar suplimenta încasările la buget
Singura metodă sănătoasă de creştere a încasărilor bugetare, fără a mai pune presiune suplimentară pe mediul de afaceri, este creşterea eficienţei în combaterea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea sistemului de colectare a taxelor. Din păcate, acestea reprezintă încă puncte slabe ale sistemul economic. Relevant în acest sens este un raport al Comisiei Europene care plasa, la nivelul anului 2012, România ca fiind statul UE cu cel mai mare deficit de încasare a TVA, cu 44 la sută din veniturile preconizate. Asta a însemnat pierderi la buget de 8,8 miliarde de euro. Din păcate, deşi eficienţa sistemului fiscal nu a înregistrat între timp progrese semnificative, fiscalitatea a urmat un trend ascendent.
