Cum rămâne cu TAXELE şi IMPOZITELE. Ce politică fiscal-bugetară doreşte Klaus Iohannis de la Guvern

Cum rămâne cu TAXELE şi IMPOZITELE. Ce politică fiscal-bugetară doreşte Klaus Iohannis de la Guvern
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Noul preşedinte ales vrea reducerea TVA de la 24 la 19 la sută, păstrarea cotei unice de impozitare şi reducerea costurilor pe forţa de muncă * Bugetul multianual, soluţie pentru derularea marilor programe de investiţii * Relaxarea fiscală trebuie însoţită de creşterea disciplinei în colectarea veniturilor la buget


 

Politica fiscală nu trebuie să fie un sistem inerţial, ci trebuie adaptat oportunităţilor de dezvoltare economică. „În calitate de Preşedinte al României, voi încerca să conving Guvernul că nu politica bugetară trebuie să conducă politica fiscală, aşa cum, din păcate, se întâmplă în prezent”, susţine Klaus Iohannis în platforma sa „România lucrului bine făcut”.

Pentru îmbunătăţirea sistemului finanţelor publice este nevoie de o nouă abordare a relaţiilor dintre stat şi contribuabili, una clădită pe principiile unui parteneriat fiscal, consideră noul preşedinte ales. Transformarea contribuabililor în „ţinte fiscale” şi un sistem de taxe împovărător erodează calitatea şi sustenabilitatea sistemelor publice. „Statul la coadă pentru plata impozitelor este, încă, cel mai trist indiciu al funcţionării unui sistem fiscal în care contribuabilii nu au fost niciodată parteneri egali ai statului, ci mai degrabă subordonaţii ori clienţii birocraţiei fiscale şi ai tratamentului discreţionar”, arată Klaus Iohannis. Drept urmare, preşedintele ales propune un model economic bazat pe o serie de principii menite să recalibreze relaţia dintre cetăţean şi instituţiile statului.

„Plăcinta bugetară”

În planul politicii bugetare, creşterea calităţii cheltuielilor publice reclamă transparenţă, în primul rând, dar şi o construcţie bugetară axată pe criterii de oportunitate, prioritate şi eficienţă. În acest sens este nevoie de bugete multianuale, pentru o viziune a investiţiilor pe termen lung. „Consider că este imperativă prioritizarea temeinică a programelor publice, în funcţie de relevanţa lor pentru cetăţeni, astfel încât românii să simtă că bugetul statului nu reflectă doar agende politice, ci şi nevoile lor şi ale comunităţilor lor, iar guvernul nu este un simplu trezorier care, discreţionar, taie şi împarte felii din „plăcinta bugetară””, a susţine Iohannis.

Politicile fiscale încep cu TVA de 19 la sută

În domeniu politicilor fiscale, o prioritate absolută ar trebuie să fie revenirea TVA la 19 la sută, întrucât relaxarea fiscală va duce atât la o îmbunătăţire a colectării veniturilor, cât şi la creşterea economiei şi a nivelului de trai.

„Cota de TVA de 24 la sută pare aproape o invitaţie deschisă la evaziune fiscală şi un obstacol dintre cele mai serioase în calea consumului. Potrivit Comisiei Europene, România este pe primul loc în UE privind evaziunea fiscală prin neplata TVA. Este pe deplin explicabil, mai ales în condiţiile în care impozitarea muncii este cea mai importantă povară pentru crearea de noi locuri de muncă. În România, salariile sunt mici, în timp ce costurile cu forţa de muncă sunt mari. Acesta este paradoxul unei poveri fiscale asupra muncii aproape sufocante”, potrivit viitorului preşedinte.

În fapt, impozitarea redusă şi simplificată trebuie să redevină atuul fiscal al României, pentru a atrage din nou atenţia investitorilor străini, dar şi pentru susţinerea capitalului românesc şi crearea de noi locuri de muncă.

Se dă disciplina jos din pod

Politicile bugetare mai transparente şi măsurile de relaxare fiscale trebuie însoţite de creşterea disciplinei fiscale şi bugetare. „Întărirea guvernanţei fiscale şi reducerea deciziei discreţionare în politicile fiscal-bugetare sunt esenţiale pentru creşterea eficienţei sistemului fiscal. În acest sens, creşterea colectării veniturilor bugetare şi creşterea calităţii cheltuielilor publice trebuie să aducă transparenţă, simplificare, costuri mai mici cu funcţionarea sistemului fiscal, costuri de conformare pentru contribuabili şi de administrare fiscală din partea statului”, arată Klaus Iohannis. Acesta a precizat că, în definitiv, „coerenţa sistemului fiscal transmite la rândul său coerenţă şi predictibilitate în întreg sistemul economic”.

Cât din aceste idei se vor regăsi şi în politicile Guvernului, mai ales că este de o altă culoare politică, rămâne de văzut. La modul concret, ştim însă că România va avea nevoie în perioada imediat următoare de 15 miliarde de lei pentru acoperirea reducerii CAS (5 miliarde lei), atingerea ţintei de deficit bugetar 0,8 la sută din PIB (5 miliarde de lei), suplimentarea cheltuielilor de apărare (2,5 miliarde de lei) şi majorarea cofinanţării pentru fondurile europene (2,5 miliarde de lei).

Citit 2799 ori Ultima modificare Miercuri, 19 Noiembrie 2014 19:18

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.