Zeci de mii de gălăţeni, CONDAMNAŢI să moară ŞOMERI! Cei mai mari ANGAJATORI din judeţ sunt PRIMĂRIILE

Zeci de mii de gălăţeni, CONDAMNAŢI să moară ŞOMERI! Cei mai mari ANGAJATORI din judeţ sunt PRIMĂRIILE
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Firmele de la ţară cu peste o sută de angajaţi se numără pe degete


Dacă până şi orăşeanului cu şcoală multă îi este greu să-şi găsească loc de muncă, ţăranului cu liceu sau doar cu şcoală generală îi e aproape imposibil. Firmele din comune şi sate care au pe statele de plată peste o sută de oameni de la ţară se numără pe degete. În multe comune cu populaţie de mii de oameni, piaţa autohtonă a muncii înseamnă doar câteva slujbe de bugetar la Primărie şi încă vreo câteva pe la firme mici, care se chinuiesc să plătească salarii de mizerie. Tinerii cu putere de muncă mai norocoşi emigrează. Ceilalţi, fie trag de un ajutor social de la o lună la alta, fie se mai bucură când au pe unde munci cu ziua. Ce-i de făcut ca să o ducă şi ţăranul un pic mai bine? Primarii mai harnici se străduiesc să asfalteze drumuri comunale, să tragă apă şi canalizare, doar-doar o veni vreun investitor să bage bani în vreo fabrică şi în comuna lor şi să le dea o pâine mai albă câtorva zeci de săteni. Firme şi instituţii cheltuiesc mii de euro din fonduri europene nerambursabile pe tot soiul de cursuri de specializare pentru săteni. Nimic nu merge.

Zeci de mii de oameni s-au obişnuit cu sărăcia

Agenţia Judeţeană a Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi are, de ani buni, în evidenţe, peste 10.000 de şomeri de lungă durată din mediul rural. Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în Brăhăşeşti (1.025 persoane), Ghidigeni (910 persoane) şi Barcea (519 persoane), potrivit Nicoletei Harţegan, directorul adjunct al AJOFM Galaţi. Dacă doar atâţia ar fi oamenii fără loc de muncă din cele trei comune, nivelul de trai ar fi ridicat. De fapt, aceştia sunt doar şomerii rămaşi de curând fără loc de muncă şi cei care, la expirarea perioadei în care au primit indemnizaţie, au completat cerere ca să rămână în baza de date a Agenţiei, ca şomeri de lungă durată.

La Brăhăşeşti trăiesc vreo 9.500 de oameni, iar dacă dintre aceştia ar munci măcar jumătate, ar fi mare lucru! Comuna Ghidigeni are o populaţie de circa 7.300 de oameni, iar angajatorii mari lipsesc. Cine are pământ, îl lucrează. Cine nu, merge cu ziua sau trăieşte din te miri ce. La Barcea locuiesc, potrivit celui mai recent recensământ, vreo 6.000 de oameni. Cei mai mulţi adulţi cu putere de muncă fac legumicultură de subzistenţă sau muncesc în străinătate.

Comunele din nordul judeţului suferă cel mai mult de pe urma lipsei investitorilor, deşi unele dintre cele situate în centrul judeţului – cum ar fi Griviţa sau Smulţi – lipsa locurilor de muncă este la fel de acută. Sunt locuri sufocate de sărăcie.

În preajma oraşului sunt angajatorii mai mari

Spre deosebire de nordul judeţului, în comunele situate în apropierea Galaţiului, lucrurile stau ceva mai bine. La Smârdan, spre exemplu, cele mai multe locuri de muncă sunt asigurate de SC Derpan SRL, companie care produce croissanturi şi alte sortimente de patiserie. Derpan, investiţie a fraţilor Ancuţa, funcţionează de peste 12 ani şi are, pe ştatele de plată, peste o sută de angajaţi. Nici măcar în timpul celei mai aspre recesiuni economice numărul oamenilor care muncesc aici, din Galaţi şi Smârdan, nu a scăzut prea mult. În 2008, lucrau 154 de oameni. În 2009, numărul scăzuse la 145, dar a crescut la loc, până la 155, în 2010. În cursul lui 2014, Derpan lucra, în flux continuu, cu 160 de angajaţi.

Şi angajatorii cu mai puţină putere economică sunt importanţi, în zonele rurale. Spre exemplu, la Smârdan şi SC Vestibus SRL, firmă care are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului, asigură circa 52 de locuri de muncă. Vorbim despre doar o treime din locurile de muncă pe care le oferă Derpan, dar procentul acesta e important, în economia locală a comunei.

Investiţii ce aduc locuri de muncă pe termen lung

În comuna Pechea, comunitate cu 11.000 de oameni, cel mai mare angajator este o companie fondată şi dezvoltată de localnici. Este vorba despre SC Company Med SRL, firmă care şi-a început activitatea în anul 2007. Cu o investiţie iniţială de 100.000 de euro şi cu ajutorul experienţei acumulate în străinătate, familia Mâncilă a reuşit să pună bazele unei afaceri de succes. Angajaţii firmei execută parte din montajul unor subansambluri de motoare electrice pentru autoturisme. În primul an, Company Med a mers greu, cu doar patru angajaţi. Numărul pechenilor care şi-au găsit aici loc de muncă a sporit însă anual. A fost o creştere susţinută a afacerii. Potrivit datelor comunicate către Finanţe, numărul mediu de angajaţi în firmă a evoluat astfel: 15 persoane (2008), 58 persoane (2009), 80 persoane (2010), 92 persoane (2011), 130 persoane (2012) şi 159 persoane (2013). În cursul anului trecut, numărul de angajaţi ajunsese la 180.

Mobilă pe timp de criză

Tot la Pechea funcţionează o secţie SC Marcel Prod SRL, una dintre cele mai mari fabrici de mobilă din judeţ. Sediul principal al producătorului este în comuna Tudor Vladimirescu. Per total, firma are, potrivit declaraţiilor depuse la Finanţe, peste 160 de angajaţi. Merită menţionat faptul că niciodată, nici măcar în cele mai dure perioade de recesiune financiară, numărul angajaţilor fabricii de mobilă nu a scăzut sub o sută. Cei mai mulţi au fost în 2008, când pe statele de plată erau 229 de oameni. Cei mai puţini rămăseseră în 2009, când firma mai avea 131 de angajaţi.  În 2012 şi 2013 s-a lucrat, în medie, cu 168 de angajaţi. Important este longevitatea pe piaţă a SC Marcel Prod SRL pare să îi fi inspirat şi pe alţii să intre pe această nişă de business şi să creeze locuri de muncă. În localitatea Hanu Conachi din comuna Fundeni, a început să producă firma SC Oana Petromob SRL. Este o fabrică deschisă în 2011 şi care oferă, în medie, opt locuri de muncă.

Firmele cu profil agricol, angajatoare de bază

Matca e una dintre comunele în care localnicii şi sătenii de prin jur îşi pot găsi de treabă cu ziua, în orice sezon, dat fiind faptul că în solariile cu legume se munceşte, indiferent de anotimp. Din fericire, nu angajează doar legumicultorii mici şi medii. În comună sunt şi doi angajatori mai mari. SC Agrimat SA, spre exemplu – fermă de vaci cu lapte, dar care are şi exploataţii de cultură mare, plante tehnice, vie şi livadă – avea în medie 130 de angajaţi, potrivit celor mai recente raportări către finanţe. Foarte importantă pentru piaţa muncii din comună este şi activitatea SC Condor Matca SA, cea mai mare fermă avicolă gălăţeană, care raportează către Finanţe un număr mediu de 63 de angajaţi.

Chiar dacă are sediul în Galaţi, firma SC Suintest SRL a familiei Prună îşi desfăşoară bună parte din activitate în puncte de lucru din judeţ, cu oameni din comunele respective. Cel mai important punct de lucru - un complex de creştere a porcilor -  este în drum spre Munteni, la Prisaca. Per total, la SC Suintest SRL lucrează 160 de oameni.

Lieştenii au aproape o sută de locuri de muncă la grupul de firme format din SC Floarea Salcâmului SRL, SC Ferm Suin SRL şi SC Livada Şerbăneşti SRL.

Nu toate firmele recrutează din sate

Există şi companii care nu-şi recrutează personal din comunele pe teritoriul cărora îşi au sediul. Spre exemplu, în comuna Vânători îşi au sediul sau un punct de lucru mai multe firme mari, printre Metro Cash and Carry Galaţi, Staer, Asil Group şi DMT Marine Equiment. Parte dintre ele, cum ar fi Asil Group, mai angajează şi oameni din comună, chiar dacă grosul angajaţilor vine, totuşi, din oraş. Altele, însă, cum e DMT Marine Equipment, au sediul de birou în Vânători, dar lucrează cu personal de înaltă calificare, nu cu localnici care nu-şi găsesc loc de muncă. Există, însă, şi firme care îşi au sediul în alte judeţe şi angajează ţărani gălăţeni.

La Iveşti, spre exemplu, sunt două: SC Vimini Prod SRL din Bucureşti care are punct de lucru în comună şi lucrează cu angajaţi iveşteni, dar şi SC Vanbet SRL, firmă cu profil avicol din oraşul vasluian Bârlad, dar care lucrează, în Iveşti, cu peste o sută de localnici.

N-a fost dintotdeauna jale şi prăpăd

În economia socialistă, aproape în fiecare comună mare existau industrie uşoară sau unităţi de procesare a recoltelor. Plus CAP-urile şi IAS-urile. Toate asigurau locuri de muncă.  Spre exemplu, La Braniştea exista o fabrică de cărămidă unde lucrau vreo 60 de oameni. La Lieşti exista o fabrică de zahăr în care lucrau, în 2008, 441 de oameni. La Ghidigeni, una dintre comunele cu cele mai slabe oportunităţi de angajare din judeţul Galaţi, exista o fabrică de spirt care asigura un loc de muncă pentru zeci de oameni. Toate sunt pe linie moartă.

Soluţii

Lipsa utilităţilor îi alungă pe investitori din unele comune gălăţene. Prin alte localităţi, oamenii de afaceri nu investesc  din cauză că acolo nu găsesc oameni calificaţi pe care să-i angajeze. Lucrurile s-ar putea rezolva, dar nu de pe o zi pe alta şi în niciun caz nu irosind bani europeni pentru a instrui, la ţară, zeci de coafeze sau inspectori de resurse umane.


CITEŞTE ŞI: Care sunt FIRMELE gălăţene cu cele mai mari DATORII la stat

Citit 10153 ori Ultima modificare Marți, 24 Februarie 2015 21:21

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.