* Banii se regăsesc în capitalul social al celor 1.626 de firme cu participare străină care şi-au deschis afaceri la Galaţi * Marile investiţii sunt derulate, la nivel naţional, în special de olandezi, austrieci şi nemţi, dar nu lipsesc nici micile afaceri făcute de italieni, turci şi chinezi * La nivel regional, lipsa unor strategii comune între Galaţi şi Brăila îi goneşte pe investitori la Constanţa
Investiţiile străine rămân, chiar şi în condiţiile în care criza economică a temperat ritmul de dezvoltare, unul din motoarele principale ale economiei româneşti în general, al economiei gălăţene în particular. E suficient să amintim aici că principalii poli economici ai Galaţiului sunt rezultatul unor investiţii străine, respectiv Şantierul Naval Damen şi combinatul siderurgic ArcelorMittal.
Dincolo însă de marii investitori, cu vizibilitate în peisajul economic, deloc de neglijat este aportul micilor investitori, care nu vin neapărat cu milioane de euro după ei, dar care aduc în zona IMM-urilor un stimulent pentru spiritul antreprenorial. Iar numărul lor nu este deloc de neglijat. La nivel naţional, la începutul acestui an erau înregistrate 198.635 de companii cu capital străin, cu 6.219 mai multe decât în anul precedent, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Valoarea capitalului social subscris la acest firme a depăşit 41 miliarde de euro. Trebuie însă precizat că valoarea capitalului social subscris reprezintă doar nivelul de bază al investiţiilor, patrimoniul efectiv al companiilor devenind considerabil mai mare pe măsură ce firmele s-au dezvoltat.
În ceea ce priveşte strict judeţul Galaţi, acesta a intrat în 2015 cu 1.626 de firme cu participare străină, la care valoare capitalului social subscris se cifrează la 598 milioane de euro. La aceste valori, Galaţiul se află pe locul 23 pe ţară ca număr de societăţi străine şi pe locul 13 ca nivel al capitalului subscris.
„Dacă ar fi să mergem strict pe aceste date, în prezent am fi undeva în zona de mijloc ca atractivitate pentru investitori. Pe de altă parte, Galaţiul era cândva printre primele cinci judeţe din ţară ca forţă economică, iar acum a rămas doar o umbră… Şi, din păcate, dispariţia unor societăţi nu a fost compensată printr-un mediu atractiv pentru investiori, fie ei mari sau mici, străini sau autohtoni. Cazul Yazaki, în care din cauza indiferenţei autorităţilor gălăţene s-a ratat crearea a 3.500 de locuri de muncă, spune multe. Nu cred că ne permitem o asemenea neglijenţă administrativă, în condiţiile în care şi-aşa suntem vitregiţi, de exemplu, de lipsa unei infrastructuri de transport moderne”, ne-a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Spre comparaţie, lăsând la o parte Bucureştiul, care se poate lăuda cu 89.197 de firme, cu 20,9 miliarde de euro capital subscris, Galaţiul este de departe depăşit ca număr de firme de judeţe precum Timiş (13.965), Cluj (8.425) sau Bihor (7.796). Ca valoare a capitalului subscris, de asemenea, mai avem mult până să ajungem Ilfovul (2,7 miliarde de euro), Timişul (1,28 miliarde de euro) sau Bihorul (1,1 miliarde de euro).
De unde vin marile investiţii
Dacă ar fi să se facă un top al investitorilor străini, Olanda ar domina categoric ca valoare a capitalului subscris (8,22 miliarde de euro), urmată de Austria (5,26 miliarde de euro), Germania (4,52 miliarde de euro), Cipru (3,43 miliarde de euro) şi Franţa (2,42 miliarde de euro). De altfel, şi la Galaţi, Şantierul Naval, prin grupul olandez Damen, este cea mai puternică companie locală, iar aceasta s-a dezvoltat tocmai tradiţiei pe care Galaţiul o avea în domeniu.
„Pot să spun că sunt absolut surprins de calitatea oamenilor din Galaţi. Cei cărora li se oferă o şansă încearcă să o valorifice cât mai bine în favoarea lor. Există potenţial în Galaţi - şcolile, întregul sistem educaţional încearcă să ajungă la standardele pe care noi îl dorim, există şi partea noastră pe care ne-o asumăm, există un potenţial foarte mare şi lucrul acesta ne avantajează în acest moment”, ne declara recent Florin Spătaru, directorul de Afaceri Corporatiste al Damen Galaţi. Acesta ne-a amintit însă şi de o investiţie de 6 milioane de euro, într-o nouă hala de vopsire şi sablare, care a fost anul trecut pe punctul de a fi ratată, pentru că, la nivelul Galaţiului, nu exista un PUG care să definească în mod clar care sunt zonele pentru dezvoltarea industrială a oraşului.
A neglija îmbunătăţirea mediului de afaceri local este o atitudine aproape sinucigaşă în condiţiile în care investiţiile străine au avut pentru Galaţi inclusiv rolul de ancoră economică în perioada furtunoasă a crizei economice. Un exemplu în acest sens este cazul combinatului ArcelorMittal, care nu ar fi reuşit în ultimii ani să reziste pe piaţă fără sprijinul primit la nivel de grup.
„Am trecut prin mai mult de patru ani de pierderi operaţionale, adică am avut costuri de producţie mai mari ca veniturile din vânzări. Dacă ne întrebăm cine a finanţat diferenţa, răspunsul este simplu: Grupul ArcelorMittal a acoperit toate aceste pierderi, de zeci de milioane de euro anual. Mai mult, în condiţii de pierderi, ArcelorMittal a “injectat” peste 200 de milioane de euro doar în investiţiile derulate la Galaţi după izbucnirea crizei. Sprijinul a fost vital pentru a putea evita închiderea”, ne declara Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi.
Afaceri mai mici, dar mai multe
Pe de altă parte, din punct de vedere numeric, la nivel naţional, cele mai multe companii au investitori din Italia (39.556), Turcia (13.929), Ungaria (12.692) şi China (11.453). E vorba în general de mici întreprinzători, care caută să valorifice oportunităţile de pe piaţa locală.
Cum privesc aceştia mediul de afaceri românesc, ne-a spus Atilla Baykara, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea: „În general, oamenii de afaceri turci sunt mulţumiţi de oportunităţile oferite de statul român, dar, desigur, pachete dedicate mediului de afaceri care să cuprindă, de exemplu, facilităţi la furnizarea de utilităţi, la chiriile în zonele ce se doresc a fi dezvoltate sau un sistem fiscal pentru noile investiţii n-ar putea decât să contribuie la dezvoltarea firmelor, cu toate beneficiile ce decurg de aici pentru comunitatea locală în ansamblul ei”.
În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru investiţiile străine, paleta este una destul de diversă. Cele mai multe din firmele cu capital străin (39,85 la sută) s-au orientat spre activităţile comerciale. Pe locurile următoare vin afacerile din industria extractivă şi prelucrătoare (12,88 la sută), activităţile administrative, tranzacţiile imobiliare (11,28 la sută), construcţiile (9,79 la sută) şi transporturile (7,03 la sută). Pe de altă parte, ca valoare a capitalului social subscris, grosul a fost atras de industria extractivă şi prelucrătoare (36,92 la sută) şi intermedierile financiare şi asigurările (16 la sută). Cote importante de piaţă mai au însă comerţul cu ridicata (12,29 la sută), construcţiile (7,8 la sută) şi activităţile din domeniul energiei (6,31 la sută).
Situaţia investiţiilor la nivel regional
Dacă Galaţiul nu se poate compara ca nivel al investiţiilor străine cu judeţele din vestul sau centrul ţării, ar trebui cel puţin să valorificăm avantajele pe care le avem la nivel regional.
„Este mare păcat că Galaţiul şi Brăila, eventual împreună cu Tulcea, nu au găsit un limbaj comun pentru o strategie de dezvoltare regională. Împreună ar putea oferi mai multe oportunităţi investitorilor, ar putea exista o viziune de ansamblu, s-ar putea derula şi proiecte cu un impact mai mare. Dar iată că orgoliile de tot felul sunt decontate în plan economic şi social, iar în Regiunea Sud-Est, de exemplu, suntem net devansaţi de Constanţa”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
Într-adevăr, la nivelul Regiunii Sud-Est sunt 11.688 de companii, cu un capital social subscris de 1,95 miliarde de euro. Însă, mai bine de jumătate dintre acestea sunt localizate în Constanţa (6.609 de firme, 890 milioane de euro capital subscris). Teoretic, cu cele 1.626 de firme cu participare străină, Galaţiul se află pe locul doi la nivel regional, dar împreună cu Brăila (996 companii cu capital străin) şi Tulcea (508 companii) forţa economică ar fi mult mai mare. O surpriză este, poate, Buzăul, cu 1.163 de firme cu capital străin, în timp ce Vrancea are doar 786 de firme străine. „Investitorii urmează oportunităţile şi direcţiile de dezvoltare pe care şi le promovează o regiune”, a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi. Din păcate, în ultimii ani, Galaţiul a rămas în multe privinţe un „no man’s land” nu foarte încurajator nici pentru investitorii străini, nici pentru cei autohtoni.
Distribuţia regională a firmelor străine
Din cele opt regiuni de dezvoltare la nivel naţional, Regiunea Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, se află pe locul cinci ca număr de societăţi cu participare străină, cu un total de 11.688 de societăţi. Pe primul loc se află Regiunea Bucureşti - Ilfov, cu 96.835 de societăţi, urmată de Regiunea Vest (24.017 societăţi), Regiunea Nord-Vest (23.647 societăţi) şi Regiunea Centru (20.340 de societăţi). În urma noastră se află Regiunea Sud-Muntenia (9.818 societăţi), Regiunea Nord-Est (9.147 societăţi) şi Regiunea Vest-Oltenia (5.549 societăţi).
CITEŞTE ŞI: Câţi bani ar da operatorii portuari pe o platformă trimodală
