E din ce în ce mai GREU să mâncăm SĂNĂTOS! De ce DISPAR PRODUSELE TRADIŢIONALE din Galaţi

E din ce în ce mai GREU să mâncăm SĂNĂTOS! De ce DISPAR PRODUSELE TRADIŢIONALE din Galaţi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Avem de 11 ori mai puţine atestate decât are Braşovul şi de cinci ori mai puţine decât aveam în urmă cu doi ani * Rigorile noii legi şi cheltuielile pe care trebuie să le facă producătorul ca să obţină atestat i-au descurajat pe cei care ieşeau pe piaţă cu produse tradiţionale


Numărul produselor tradiţionale atestate, în judeţul nostru, a scăzut de peste cinci ori în ultimii doi ani, de când s-a schimbat legea care reglementează procesul de recunoaştere legală a statutului de aliment tradiţional. Mai exact, la începutul anului 2013 aveam 38 de produse atestate în Galaţi, iar acum mai avem doar şapte. Erau atunci şase producători care obţinuseră atestare de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), dar până astăzi a rămas doar unul pe piaţă, cu astfel de produse. De ce ne-ar interesa? Pentru că produsul tradiţional, preparat după reţete moştenite de generaţii, ar trebui să fie mai sănătos decât toate celelalte. Din păcate, la momentul de faţă, pe piaţă gălăţeană nu prea avem de unde alege dintre produsele tradiţionale, chiar dacă avem şi bani şi bunăvoinţă să mâncăm mai sănătos.

Cine şi ce produce tradiţional

Singurul producător de alimente tradiţionale atestate potrivit ordinului 724/2013, în acest moment, este SC Dru Agro SRL, firma omului de afaceri gălăţean Ştefan Druică. Şapte sunt produsele pentru care societatea a obţinut atestare, potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi. Vorbim despre: toba lui Ignat, cârnaţii lui Ignat, cotletul haiducesc al lui Zamfir, costiţa afumată Ilinca, muşchiuleţul de porc Ilinca şi cârnaţii ciobăneşti Tataia Gică, dar şi pastrama ciobănească Tataia Gică.

Pe legea veche, adică potrivit prevederilor ordinului 690/2014, SC Dru Agro SRL avea 23 de produse atestate. În plus, mai produceau alimente cu atestat tradiţional şi: SC Contec Foods SRL (nouă produse), SC Martens SA (două produse) şi SC Comalina SRL, Asociaţia Familială Druică Ştefan şi SC Ferma Naturală SRL (câte un produs).

Legea veche versus legea nouă

Prevederile ordinului 690/2014, abrogat în prezent, erau ceva mai atractive pentru producători decât cele ale noului ordin, 724/2013. Legea veche ţinea la respectarea cu stricteţe a reţetei tradiţionale, dar conţinea prevederi mai puţin detaliate cu privire la compoziţia materiei prime şi a celorlalte ingrediente. În plus, ordinul 690/2014 conţinea şi menţiuni de tipul „pentru a fi înregistrat, produsul tradiţional trebuie: să fie tradiţional în sine sau să exprime tradiţionalitatea", care în legea nouă nu se mai regăsesc. Acum, totul trebuie să fie verificat şi certificat. Şi în ordinul abrogat se menţiona că materiile prime şi ingredientele trebuie să fie tradiţionale, dar noul ordin are prevederi mult mai stricte, inclusiv în aceste privinţe.

Caietul de sarcini depus la MADR pentru obţinereab atestării trebuie să conţină, printre altele : "descrierea caracteristicilor materiilor prime care să nu conţină în compoziţie adaosuri de aditivi alimentari, coloranţi, arome, vitamine, minerale, îndulcitori; provenienţa materiilor prime, precum şi indicarea principalelor însuşiri, organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, respectiv: aspect, consistenţă, culoare, gust, aromă, miros, conţinut în apă, substanţe grase, sare, proteine, aciditate, densitate şi floră bacteriană specifică".

Informaţii la fel de amănunţite trebuie oferite pentru celelalte ingrediente din produs, dar şi pentru produsul final. Se cer, de asemenea, date legate de modul de ambalare. Producătorul trebuie să aibă, în ferma sau fabrica sa, un sector separat în care să respecte normele specific tradiţionale de producţie. Or, tot ce înseamnă amenajare costă, iar capacitatea de producţie e limitată prin lege.

"Capacitatea de producţie realizată - raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, care nu poate depăşi cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradiţional atestat şi nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiţionale atestate, cu excepţia producerii pâinii şi produselor de panificaţie tradiţionale - care nu pot depăşi cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradiţional atestat şi nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiţionale atestate”, se arată în ordinul 724/2013.

Costă şi toate analizeze necesare atestării calităţii produsului. Şi cum sunt puţini cei care îşi permit să mănânce frecvent produse tradiţionale, mai scumpe decât cele obţinute prin mijloace industriale, producătorul nu se mai grăbeşte să investească.

„Produsul trebuie să aibă şi căutare pe piaţă!”

Unul dintre producătorii gălăţeni care nu şi-a reatestat produsele pe noua lege este SC Martens SA, singurul producător gălăţean de bere. Managerul companiei, Vasile Joantă, ne-a explicat şi de ce nu s-a grăbit să se reatesteze pe segmentul producţiei tradiţionale.

„Nu ne-am mai preocupat în mod deosebit de această latură a producţiei. E poate şi o particularitate, în cazul producţiei de bere. Noi am modernizat toate instalaţiile. Or, berea tradiţională se făcea prin fermentare orizontală… erau alte procedee. Nici cantitatea pe care am putea-o produce n-ar fi prea mare şi nici nu se poate pune problema să vinzi berea obţinută tradiţional la un preţ mai mare, ca să putem vorbi aici de rentabilitate. Poate că nici nu e neapărat berea un produs care, obţinut tradiţional, să mai fie pe gustul consumatorului de astăzi", ne-a declarat Vasile Joantă.

Cum stăm, pe plan naţional

În ţară, avem în acest moment 307 produse tradiţionale atestate. În zona Moldovei, spre exemplu, Galaţiul stă destul de bine. Singurul judeţ care mai are şapte produse tradiţionale atestate este Suceava, unde se află ferma Baciu, care livra şi pe piaţa gălăţeană. Botoşaniul are atestate 13 produse lactate, din carne şi din legume-fructe, în vreme ce în Neamţ sunt 19 produse atestate, în majoritate din legume-fructe. La Bacău şi la Iaşi există câte un producător cu câte două tipuri de alimente atestate din legume şi fructe. În Vaslui şi Vrancea, niciun producător nu şi-a reatestat produsele tradiţionale de la intrarea în vigoare a ordinului 724/2013.

Braşovul, spre exemplu, are 81 de produse tradiţionale atestate – de la cele din peşte, până la cele din carne, lactate şi legume şi fructe - pe care le prepară persoane fizice, întreprinderi individuale şi societăţi. Judeţul Argeş are 34 de produse tradiţionale, cele mai multe din lapte şi brânză. În Maramureş sunt 25 de produse atestate, iar Satu Mare are şi el 16 produse atestate. Se produc tradiţionale de toate, de la pâine şi palincă, până la preparate din carne şi salate de icre.

Cum îi merg afacerile producătorului gălăţean

SC Dru Agro SRL este o societate care în urmă cu şapte ani avea, în medie, un singur angajat şi înregistra pierderi. Creşterea a început din 2010. De la o pierdere de 90.514 lei comunicată către Finanţe în anul următor, s-a ajuns la o cifră de afaceri de 2.377.513 şi un profit de 36.675 lei. În 2013, cifra de afaceri era de 7.431.284, iar numărul mediu de angajaţi era, deja, de 50 de persoane.

Citit 4742 ori Ultima modificare Luni, 23 Martie 2015 11:13

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.