* ArcelorMittal Galaţi a demarat procedura pentru obţinerea noii Autorizaţii Integrate de Mediu * În perioada 2007-2014, combinatul a avut costuri de 203 milioane de euro pe planul de conformare pe protecţia mediului * Află care sunt noile valorile noilor indicatori de mediu de pe platforma siderurgică
ArcelorMittal Galaţi a demarat procedura pentru obţinerea noii Autorizaţii Integrate de Mediu după ce, la finalul anului trecut, s-a încheiat perioada de tranziţie acordată combinatului siderurgic de Ministerul Mediului. Precedenta Autorizaţie Integrată de Mediu a fost acordată combinatului în 2007, la intrarea României în UE, fiind condiţionată de punerea în aplicare a unui plan de acţiune ce conţinea nu mai puţin de 301 măsuri, dintre care 151 vizau calitatea aerului, 37 calitatea apei şi 113 calitatea solului.
„Acum ne pregătim pentru următoarea autorizaţie, una care ne va introduce sarcini noi şi destul de ambiţioase, dar care va fi fără plan de conformare, pentru că, la sfârşitul perioadei de tranziţie (31 decembrie), noi îndeplineam condiţiile cerute, lucru certificat şi de către autorităţile de mediu după controalele care au avut loc”, a declarat Vespasian Popescu, directorul pe probleme de Mediu al ArcelorMittal Galaţi.
Acesta a precizat că dezbaterea pe tema noii Autorizaţii Integrate de Mediu a ArcelorMittal va fi lansată, cel mai probabil, spre sfârşitul lunii aprilie. La baza emiterii
noii autorizaţii vor sta prevederile Legii nr.278/2013 privind emisiile industriale, care transpune Directiva europeană în domeniu şi care, pe diferite sectoare, stabileşte limite ale emisiilor mai restrictive, dar mai clar definite. „Este pentru prima dată când, în mod explicit, sunt impuse ca Valori Limită de Emisie (VLE) prevederile BAT (Best Available Techniques), deci cele mai bune tehnici în domeniul protecţiei mediului aplicabile”, a precizat directorul Vespasian Popescu.
Cât s-a cheltuit pentru reducerea poluării
În perioada 2007 – 2014, costurile totale privind protecţia mediului la nivelul ArcelorMittal Galaţi au fost de 201,3 milioane de dolari, din care 80,1 milioane de dolari au reprezentat investiţiile de mediu, iar 121,2 milioane de euro au reprezentat costurile curente de mediu, rezultă din datele furnizate de companie.
„În ciuda perioadei economice dificile din ultimii ani, nu ne-am abătut de la programele pe care le-am avut şi pe care ni le-am asumat. Pe lângă investiţiile efective, în fiecare an avem nişte costuri curente cu toate instalaţiile de protecţia mediului din combinat. Sunt costuri cu întreţinerea, reparaţiile, costuri energetice. Şi chiar dacă după izbucnirea crizei economice combinatul şi-a mai scăzut ritmul, totuşi ne-am menţinut ca nivel al costurilor pe mediu la peste 10 milioane de dolari anual. Ceea ce nu este deloc puţin. (…) Ştim cu toţii că activitatea în siderurgie este o activitate poluatoare. Nu numai în Galaţi, în România, ci peste tot în lume. Numai că depinde de efortul pe care îl faci ca impactul asupra zonei, mediului, asupra comunităţii în care eşti să fie unul cât mai mic”, a arătat directorul de Mediu al ArcelorMittal Galaţi.
Ca evoluţie a „cifrelor”, dacă în 2007 combinatul a avut costuri pe partea de mediu (cheltuieli curente plus investiţii) de peste 56,3 milioane de dolari, în 2010 ele au scăzut la 17,9 milioane de dolari, iar în 2014 au fost de 11,1 milioane de dolari, din care 2,2 milioane de dolari au fost investiţiile de mediu, iar 8,9 milioane de dolari cheltuielile curente de mediu.
Noii indicatori de calitate pe mediu
Combinatul a obţinut, în urma investiţiilor făcute, o îmbunătăţire a datelor pe toţi indicatorii privind calitatea mediului. În ultimii trei ani, atenţia a fost orientată în special asupra emisiilor în atmosferă şi în special a emisiilor de praf, a arătat directorul Vespasian Popescu: „Ştim foarte bine că avem o sursă importantă de emisii, mă refer aici la zona Aglomerare, unde se manipulează toate materiale care intră în Combinat. Am reuşit prin programul nostru de transformare „Arc 2015+” să reducem emisiile de la 60-145 mg/Nm3 până în limite de 30-50 mg/Nm3 (concentraţia masei de pulberi din atmosferă – n.r.), ceea ce ne plasează în limitele noilor reglementări.” Ca să vă faceţi o imagine şi mai exactă, dacă în 2007 s-au eliberat în atmosferă 5.510 tone de pulberi, această cantitate a scăzut până în 2009 la 1.663 de tone, iar în 2014 a fost de 1.257 de tone.
În ceea ce priveşte consumurile de apă, acestea au scăzut în combinatul siderurgic de la 26 mc/ tona de oţel lichid, în 2009, la 11,9 mc/tona de oţel lichid în 2014. „Acest rezultat s-a obţinut prin oprirea pierderilor din reţea (combinatul are o reţea de 1.500 km), de înlocuire a unor instalaţii şi reţele uzate şi îmbunătăţirea echipamentelor tehnologice. De asemenea, a fost implementat şi un nou sistem de contorizare. Am ajuns la un prag pe care încercăm să-l reducem, dar sistemul de aducţiune şi distribuţie este unul conceput în anii ’70 şi are nişte limite peste care e greu de trecut”, a explicat directorul de Mediu al ArcelorMittal Galaţi.
Pe partea de gestionare a deşeurilor şi calitatea solului, principalele obiective ale combinatului au fost ca, pe de o parte, să se scadă cantitatea de deşeuri produsă, iar pe de altă parte să se revalorifice tot ce se putea revalorifica.
„Cea mai recentă realizare este o instalaţie de recuperare a şlamului (amestec de apă cu particule fine de material rezultat din prepararea mecanică a minereurilor sau a cărbunelui – n.r.) la sursă, şlamul de oţelărie. Prin acest proiect am realizat trei lucruri: utilizarea şlamului ca materie primă (este un material care are fier până la 45 la sută), o reducere a consumului de apă în oţelărie cu 400 mc/oră, dar şi reducerea costurilor cu colmatarea iazului tehnologic Mălina Nord, pentru că toată apa asta, cu şlamul pe care îl avea, se ducea pe canalul nr. 6 direct în Mălina Nord. Am avut mari probleme acolo şi, ca urmare, prin acest proiect am rezolvat aceste chestiuni”, a declarat directorul Vespasian Popescu.
Cantitativ, dacă în 2010 combinatul genera 654.861 tone de deşeuri, din care 555.620 tone erau valorificate şi 24.990 tone eliminate, în 2014 cantitatea de deşeuri generate a scăzut la 488.572 de tone, din care 481.772 de tone au fost revalorificate şi doar 4.211 tone eliminate.
În viitor, ArcelorMittal Galaţi are în vedere reducerea în continuare a emisiilor de dioxid de carbon prin proiectul „Energize”, înlocuirea până în 2025 a tuturor celor 79 transformatoare cu ulei, de fabricaţie rusească (pentru eliminarea compuşilor toxici pe bază de bifenil policloruraţi (PCB) – n.r.), creşterea gradului de utilizare a subproduselor/ deşeurilor (oxizi feroşi, slamuri, zgură etc.) şi valorificarea, până în 2024, materialelor feroase şi neferoase de la vechea haldă de zgură.
Spre ce s-au orientat investiţiile de mediu
Printre cele mai importante investiţii de mediu făcute pe platforma combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi în ultimii ani se numără: ecologizarea zonei în care se afla halda de smoală, cu o suprafaţă de 3 ha (1,1 milioane euro); instalaţiile de desprăfuire de la Maşina de aglomerare nr.4 (5,5 milioane de euro); instalaţiile de depoluare de la Furnalul 4 (7,5 milioane de euro); modernizarea electrofiltrelor de la Furnalul 5 (0,8 milioane de euro); instalarea filtrelor de la fabrica de var (3,9 milioane de euro); proiectul de funcţionare în siguranţă a iazurilor de decantare Mălina Nord şi Mălina Sud (1,7 milioane de euro).
