* Investitorii în energia verde îşi propuseseră să obţină la Galaţi jumătate din producţia totală a României * Din păcate, producătorii şi-au montat doar vreo zece la sută din echipamente * Firmele autohtone deţin o felie minusculă din piaţă, iar pentru viitor par mai degrabă interesaţi de parcurile de panouri fotovoltaice decât de cele de turbine * Producătorii de energie verde se plâng că statul schimbă regulile în timpul jocului
Firme gălăţene care investesc sau măcar şi-au propus să investească masiv în crearea şi exploatarea de parcuri eoliene pe teritoriul judeţului sunt puţine, momentan.
Multe dintre cele 14 societăţi autohtone care au obţinut acord de mediu de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) pentru montarea de eoliene nu vor de fapt să construiască vaste câmpuri cu turbine care să-i transforme în negustori de energie, ci doar să-şi amplaseze o turbină cu care să-şi alimenteze electric fabrica sau ferma, în regie proprie. Celelalte peste 20 de societăţi care şi-au instalat sau ar vrea să-şi amplaseze mai mult de o turbină eoliană au sediul prin alte zone din ţară. Din cele 75 de turbine funcţionale, doar şase sunt ale gălăţenilor.
Altfel stau lucrurile în ceea ce priveşte parcurile de panouri fotovoltaice. Şi aici singura investiţie mare îi aparţine unui sătmărean, dar numărul gălăţenii interesaţi să investească e mai mare, dat fiind faptul că şi cheltuiala inţială poate fi mai mică decât în cazul parcurilor de eoliene.
Din păcate, la acest moment se exploatează doar câteva procente din potenţialul judeţului în ceea ce priveşte producţia de energiei verde. De-a lungul anilor, investiţii de sute de milioane de euro anunţate de mari companii în dezvoltarea unor parcuri eoliene din judeţul Galaţi au rămas doar o amintire.
Câte turbine şi panouri fotovoltaice avem
Potrivit unui raport al APM Galaţi, la acest moment sunt construite pe teritoriul judeţului 75 de turbine eoliene. Acorduri de mediu s-au cerut pentru amplasarea a nu mai puţin de 894 de turbine, dar investiţiile nu s-au mai concretizat. Până la începutul acestui an s-au amplasat, deci, mai puţin de 12 la sută din numărul total de turbine cu care investitorii îşi propuseseră să facă bani din energie.
Nici dezvoltarea parcurilor fotovoltaice n-a înflorit în judeţ. Chiar dacă se obţinuseră 13 acorduri de mediu pentru montarea a nu mai puţin de 309.465 celule fotovoltaice, până la urmă s-au montat doar a 47 parte dintre ele. Mai exact, produc la acest moment energie 6.564 celule, dintre care peste 5.000 îi aparţin unui singur investitor.
Câţi bani fac societăţile care au investit cel mai mult
Cel mai mare parc de turbine eoliene se găseşte în comuna Corni, are 35 de turbine (deci aproape jumătate din totalul celor montate în Galaţi) şi e controlat de firma SC Corni Eolian SRL, cu sediul în Buzău. Potrivit APM, turbinele nu sunt autorizate însă să producă. De la înfiinţare, din 2009, profitul firmei a crescut spectaculos, semn că afacerile merg, totuşi, destul de bine. Mai exact, în anul 2009, potrivit datelor comunicate de societate către Finanţe, profitul era de doar 1.069 lei. În 2010, profitul a crescut la 46.869 de lei. Pierdere s-a înregistrat în 2011, dar situaţia s-a redresat rapid. În 2013, SC Corni Eolian SRL raporta către finanţe un profit de 18.658.361 lei.
În cazul panourilor foto voltaice, cel mai mare investitor este firma Esthetis Energy SRL din Satu Mare. Firma produce energie în parcul inaugurat, în comuna Scânteieşti, în anul 2012. Cu circa 800.000 de euro, societatea a creat aici un parc cu o putere 500 de KW şi care are capacitatea de a produce 660 de MW oră pe an, cu cele 5.184 de panouri fotovoltaice. Acelaşi investitor cheltuise, la acea vreme, 2,2 milioane de euro pentru a crea, lângă parcul fotovoltaic, unul eolian cu două turbine noi, de 100 de metri înălţime.
Câţi gălăţeni sunt pe piaţă şi câţi alţii ar putea intra
Potrivit informării APM Galaţi, 14 societăţi cu sediul în oraşul sau judeţul Galaţi au acord de mediu pentru a-şi crea parcuri eoliene. Dintre acestea, şase vor doar o turbină de mică putere, semn că îşi doresc, mai degrabă, să îşi producă energia în regim propriu şi mai puţin să facă averi din vânzarea ei pe piaţa liberă. Avem, spre exemplu, societatea Smart Clean Power SRL are patru turbine cu o putere instalată de opt MW. Investind mult, cel mai probabil, societatea a rămas pe pierdere din 2009 până în 2013, din datele comunicate către Finanţe.
Tot în Galaţi îşi au sediul, spre exemplu, societăţile SC Wind Industry SRL şi SC EDF Wind Farm SRL cu sediul în Galaţi, care au acord de mediu pentru parcuri de câte trei turbine la Folteşti, dar, potrivit APM, nu şi autorizaţie de mediu.
Societăţi ca Agrimat Matca sau Helyanthus Priponeşti îşi doresc energie eoliană, dar nu şi-au propus dezvoltarea unor parcuri gigant, ci amplasarea turbinelor care să fie, înainte de toate, sursă de alimentare cu energie a unităţilor de producţie, respectiv fermă de vaci cu lapte şi fabrică de ulei.
În afara investitorului de la Satu Mare care produce energie în parcul fotovoltaic de la Scânteieşti, mai sunt alte 12 societăţi care au obţinut acord de mediu pentru a o face. Nouă sunt din Galaţi, iar trei din Bucureşti.
Cât am fi putut produce
Au obţinut acord de mediu pentru a produce energie din surse regenerabile, în judeţ, peste 20 de firme, din Bucureşti, Iaşi, Buzău, Satu Mare, Ploieşti, Tulcea, Bihor, Vrancea, Prahova şi Ialomiţa. Per total, am avea o putere totală instalată (capacitate de a produce a utilajelor) de 2.188 de MW, dacă toţi s-ar hotărî să îşi şi monteze eolienele şi să-şi obţină şi autorizaţia de mediu.
Harta vântului
Judeţul nostru are o poziţie privilegiată pe harta vântului din România, potrivit datelor oferite de EnergieLive.ro. Mai exact, în estul şi nordul Galaţiului, mai cu seamă, vântul atinge sau chiar depăşeşte viteze de opt metri pe secundă. Viteze la fel de bune ale vântului se înregistrează pe suprafeţe mici din Carpaţii de curbură şi în zona restrânse din Dobrogea. Or, asta ne-ar plasa în topul celor mai bune trei zone pentru investiţii din ţară! Viteze superioare ale vântului, de peste nouă metri pe secundă se înregistrează doar deasupra Mării Negre.
Per total, în România există potenţialul producerii a circa 14.000 de MW pe an. Or, potrivit celor mai recente raportări ale Transelectrica, în vara trecută se ajunsese în parcuri eoliene şi cele fotovoltaice la o putere instalată de doar 4.707 MW.
Cum se fac banii din energia verde?
Pe de o parte, producătorul de energie verde, care a investit şi în infrastructură de transport şi stocare a acesteia, îşi poate vinde producţia pe piaţa liberă. Tot producătorul primeşte însă şi subvenţie de la stat, sub forma certificatelor verzi. Valoarea certificatelor o plătim noi, consumatorii casnici şi cei industriali, iar suma pe care o achităm sub formă de certificat verde este individualizată pe factură.
Posibilitatea încasării acestor subvenţii a fost cea care i-a făcut pe unii oameni de afaceri români şi străini să investească în parcurile eoliene şi fotovoltaice. De prin 2012, însă, au început să apară probleme la plata subvenţiilor. Anul trecut, parte dintre certificatele verzi au fost chiar amânate la plată pentru 2017. În 2014, Guvernul a anunţat că nu va majora cota de achiziţie a energiei verzi de la 11,5 la 15 la sută, aşa cum anunţase anterior, derutându-i din nou pe producători. Motivul schimbării de plan: România şi-a atins cota de 24 la sută din consumul total brut asigurată din surse regenerabile. Iar mai puţină energie cumpărată înseamnă şi mai puţine certificate.
În acest an, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a estimat că, la nivel naţional, se vor produce 43.880 de GHW.
Din totalul de energie verde produsă, se vor emite certificate verzi, în 2015, pentru om cotă de 11,9 la sută. Mai exact, susţine Autoritatea, se vor emite 18.147.720 de certificate verzi pentru tranzacţionare, în 2015, în condiţiile în care legea obliga la respectarea normei prin emiterea a doar 12.003.178 certificate verzi.
