* O familie ar putea economisi între 70 şi 110 lei la un coş lunar * Producătorii gălăţeni spun că diminuarea TVA îi ajută în lupta cu evazioniştii
Scăderea TVA la alimente, de la 24 la sută la 9 la sută, anunţată pentru 1 iunie, ar trebui să se simtă şi în buzunarul gălăţeanului. Avem însă şi suficiente şanse să treacă diminuarea taxei pe lângă noi, fără să facem vreo economie semnificativă la bugetul familiei. Cel puţin, nu pe termen scurt. Doar s-a mai întâmplat odată, după scăderea TVA la pâine, de pe 1 septembrie 2013!
Tot ce ştim, cu siguranţă, la acest moment, este că parte dintre alimente s-ar putea ieftini. Cu cât anume? Aici, statul nu poate spune nimic, iar analiştii de piaţă vin, fiecare, cu procente diferite şi cu o multitudine de argumente. Oricum ar fi, producătorii medii şi mari se bucură că, plătind mai puţin la stat, îşi vor putea diminua preţurile exact atât cât să se lupte, pe piaţă, cu evazioniştii.
Scădere cu 10 sau 15 la sută
Parte dintre analiştii economici susţin acum că TVA-ul nu este un cost de producţie, ci o taxă care se aplică unui produs finit, la punerea sa în vânzare. Nu TVA-ul face preţul produsul, ci el doar se aplică peste acesta. Or, acest lucru ar însemna că dacă TVA-ul scade cu 15 procente de la 1 iunie, tot cu 15 la sută ar trebui să scadă şi preţul de la raft sau de pe tarabă al alimentelor. Nu neapărat din iunie, dat fiind faptul că mai ales marii retaileri lucrează cu stocuri de mărfuri, pe care teoretic le-au cumpărat-o în mai sau aprilie, cu TVA nediminuat. Aceiaşi analişti susţin că producătorul n-ar trebui să încerce să-şi „tragă” parte din diferenţa de TVA pe care statul nu i-o mai percepe şi că ar fi suficient să se bucure de faptul că, la un preţ mai mic, eventualul client poate cumpăra mai mult şi, deci, poate mări încasările societăţii producătoare. Câţi vor proceda aşa, rămâne de văzut.
Există însă şi analiştii care susţin că diminuarea TVA nu are ca unic scop o creştere a consumului populaţiei, ci a fost adoptată cu eforturi bugetare serioase tocmai pentru a le permite societăţilor din industria alimentară să se dezvolte mai uşor. Din acest punct de vedere, scăderea TVA ar trebui să fie de maxim 10 la sută, susţin experţii. Şi tot ar fi ceva! Există însă şi riscul ca producătorul să nu lase prea mult la preţ, retailerul să-şi mai rotunjească puţin adaosurile, iar gălăţeanul de rând să rămână singurul bun de plată.
Cât economisim efectiv
Institutul Naţional de Statistică (INS) nu mai calculează de ani buni coşul alimentar. Aducând însă la zi preţurile celei mai recente statistici de acest fel reiese că o familie de gălăţeni formată din doi adulţi şi un copil consumă, lunar, următoarele cantităţi de alimente, cu preţurile aferente: făină - 3,99 lei/kg - 12,55 lei/lună; mălai - 3,99 lei/kg - 23,49 lei/lună; pâine - 3,5 lei/kg - 111,881 lei/lună; produse din pâine - 5 lei/kg - 2,5 lei/lună; paste - 6,5 lei/kg - 9,28 lei/lună; orez - 5,2 lei/kg - 7,29 lei/lună; fasole - 7 lei/kg - 14,721 lei/lună; cartofi - circa 1,2 lei/kg - 15,81/lună; morcovi - 2,5 lei/kg - 4,2 lei/lună; ceapă - 2 lei/kg - 5,048 lei/lună; murături - 5 lei/kg - 15,42 lei/lună; bulion - 10 lei/kg - 8,41 lei/lună; mere - 3 lei/kg - 9,252 lei/lună; citrice - 4 lei/kg - 2,244 lei/lună; conserve din fructe - 12,5 lei/kg - 8,7625 lei/lună; carne de vită - 25 lei/kg - 17,525 lei/lună; carne de porc - 23 lei/kg - 58 lei/lună; carne de pasăre - 13 lei/kg - 36,452 lei/lună; carne de oaie - 26 lei/kg - 12,315 lei/lună; preparate din carne - 30 lei/kg - 75,72 lei/lună; peşte proaspăt şi congelat - 12 lei/kg - 10,1 lei/lună; lapte - 4 lei/l - 59,44 lei/lună; iaurt - 6 lei/l - 4,2 lei/lună; telemea vaci - 20 lei/kg -21,95 lei/lună; telemea oi - 20 lei/kg - 14,618 lei/lună; brânză proaspătă şi smântână - 14 lei/kg - 13,81 lei/lună; ouă - 40 de bani/bucata - 16,8 lei/lună; untură - 8 lei/kg - 5,6 lei/lună; ulei - 5,90 lei/litrul - 17,7 lei/lună; margarină - 6 lei/kg - 3,366 lei/lună; zahăr - 3,5 lei/kg - 11,3 lei/lună; ciocolată - 39 lei/kg - 4,2 lei/lună; băuturi nealcoolice - 2,5 lei/litru - 5,957 lei/lună.
Pe alte produse alimentare se cheltuiesc în medie 100 de lei/lună. Ajungem la un cost total al alimentelor de 736 lei pe lună lunar, pe familie, adică aproape un salariu minim net.
Vorbim despre un coş care să asigure supravieţuirea, nicidecuim despre o alimentaţie sănătoasă, care să ne ferească de boli metabolice. Pentru aşa ceva, costurile aproape că s-ar dubla. Dacă TVA ar scădea cu 15 la sută, am economisi, deci, 110,4 lei. Dacă TVA ar scădea cu 10 la sută, am rămâne cu 73,6 lei.
Ce spun producătorii gălăţeni
Managerul SC Simongrig SRL, ing. Petre Grigore, preşedinte al filialei gălăţene a LAPAR (Liga Asociaţiilor de Producători din România), a precizat că diminuarea TVA va fi un sprijin, pe piaţă, pentru producătorul onest. Preţul de care beneficiază consumatorul nu este însă dat numai de nivelul TVA, deci diminuarea taxei nu este singurul factor care trebuie luat în seamă. „Scăderea nivelului TVA la alimente ne este nouă, producătorilor, benefică din două puncte de vedere. Pe de o parte, scade evaziunea şi limitează importurile de legume.
Cei care cumpărau din străinătate vor lua după 1 iunie şi de la noi, pentru că o cotă mai mică de TVA înseamnă că pe ei îi va costa mai mult transportul necesar importurilor decât achiziţiile din fermele noastre. Apoi, în ceea ce priveşte legumele, spre exemplu, şi noi, fermele mai mari, vom putea avea un preţ pe care micii producători care vând la negru nu-l vor mai putea concura uşor. Şi iarăşi vom avea de câştigat. Din punct de vedere al consumatorului, problema este mai complicată. Preţul unui produs nu este dat numai de taxe. În zootehnie, spre exemplu, contează mult preţul furajelor, iar acesta, la rândul său, este direct legat de cât de bun a fost anul agricol. Ai nevoie de energie electrică, al cărei preţ variază. Este adevărat că vinzi cu TVA mai mic, dar producţia s-ar putea să nu se ieftinească, ci dimpotrivă. Cumperi inputurile tot cu TVA mare”, ne-a declarat managerul SC Simongrig SRL.
Managerul SC Karomtec SRL din Tecuci, cea mai mare fabrică locală de preparate din carne, ing. Ionica Popescu, ne-a informat, referitor la reducerea cotei de TVA: „Este o măsură bună, în primul rând pentru consumator. Pentru noi va fi o măsura bună prin consumul mai mare, rulajul în creştere şi implicit, prin creşterea cifrei de afaceri. Matematic, preţurile trebuie să scadă de la 1.06.2015 cu 15 procente, dacă în perioada următoare nu apar alte creşteri cărora guvernul nu le face atâta publicitate. Un TVA mai mic înseamnă o presiune mai mică asupra producătorului. Spre exemplu, la o factură de 20.000 lei din data de 30.03.2015, neîncasată până pe 25.04.2015, TVA aferent (ce trebuie plătit) va fi de 1.651 lei. La acest moment, valoarea de plată a TVA e de 3.870 de lei. Povara va fi, deci, mai mică”.
Managerul celei mai mari ferme producătoare de lapte din regiune, ing. Gavrilă Tuchiluş, de la SC Agrimat Matca SRL, şi-a exprimat încă de la începutul anului dorinţa de a avea TVA diminuat pe întreg lanţul de producţie în industria laptelui, susţinând că doar astfel poate un producător autohton să facă faţă concurenţei externe. Nevoia e cu atât mai mare cu cât, la începutul acestei luni, s-a eliminat cota de lapte - un set de măsuri care i-a protejat pe producătorii mici şi medii din economiile europene emergente, în ultimii 30 de ani.
La pâine, ieftinire nesemnificativă
Piaţa locală a pâinii e ceva mai complexă decât cea a legumelor sau a cărnii. Pe de o parte, avem mai mulţi producători mari la nivel local, iar pe de altă parte, fiecare dintre aceşti brutari mai are produse proprii, cu denumire şi chiar cu gramaj diferit, aşa că gălăţeanului nu i-a fost prea uşor să vadă dacă pâinea s-a ieftinit sau nu după scăderea TVA. La un an de la diminuarea taxei, Ministerul Finanţelor anunţa că preţul pâinii a scăzut cu zece procente. Statistic, economia contează. Practic, însă, economia pe care a făcut-o gălăţeanul n-a fost cine ştie ce. În medie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, un român mănâncă pe an cam 24 de kilograme de pâine. O familie de patru membri ar consuma, deci, cam 300 de grame pe zi. Scăderea preţului cu zece la sută a însemnat o economie de circa 32 de bani pe zi. Cam un leu la trei zile şi, deci, nu mai mult de vreo zece lei pe lună.
CITEŞTE ŞI: Aproape 1.500 de persoane din Galaţi au salariul de PESTE 5.000 de lei
