ANALIZĂ VL/ Toate drumurile duc la Dunăre! Cum intră Portul Galaţi în marile fluxuri de transport

ANALIZĂ VL/ Toate drumurile duc la Dunăre! Cum intră Portul Galaţi în marile fluxuri de transport
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

* Îmbinarea facilităţilor fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere ar face din porturile gălăţene o platformă atractivă pentru rutele de comerţ * Transportul spre spaţiul ex-sovietic ar putea fi o mină de aur pentru Galaţi * Variante şi costuri de transport mai mici pentru comerţul dintre Europa şi Orient


Portul Galaţi are capacitatea de a atrage fluxuri de mărfuri suplimentare de cel puţin 600.000 de tone, chiar din fluxurile comerciale existente pe rutele internaţionale, pentru asta este însă nevoie atât de o îmbunătăţire a infrastructurii portuare, cât şi de o schimbare a politicilor comerciale. Ca etapă preliminară a realizării unui Plan Strategic de Dezvoltare a Portului Galaţi, la nivelul APDM Galaţi s-a realizat o analiză pornind de la poziţia şi accesul la coridoarele de transport, fie ele fluvio-maritime, feroviare sau rutiere, dar şi de la potenţialele ţării de origine şi de destinaţie a mărfurilor. De asemenea, s-a ţinut cont şi de oportunităţile oferite pe aceste coridoare de transport de porturile concurente sau potenţial partenere, precum Koper (Slovenia) sau Trierste (Italia), din nordul Mării Adriatice, Viena, Varna sau Poti (Georgia). Unele dintre rezultate sunt chiar surprinzătoare şi pun în evidenţă conexiuni care, până în prezent, au fost mai puţin valorificate.

Profit din drumurile spre Moscova

Una dintre rutele cu cel mai mare potenţial pentru Galaţi ar fi cele care fac legătura dintre Europa Centrală şi de Est cu spaţiul ex-sovietic. Pe acest coridor circulă anual sute mii de tone de marfă, constând în alimente, produse chimice, produse finite, maşini şi utilaje. Sunt rute care implică deopotrivă conexiuni feroviare şi fluviale, iar Galaţiul, dacă şi-ar juca bine „cartea” dublului ecartament (european/ rusesc) ar putea avea mult de câştigat. De exemplu, pe ruta Ungaria – Rusia, pe rutier, între Budapesta şi Moscova circulă anual în jur de 246.000 de tone marfă. S-ar putea însă promova un lanţ de transport alternativ, respectiv transportul fluvial al mărfurilor între Budapesta şi Galaţi, urmat de transportul feroviar de la Galaţi la Moscova. În această ultimă variantă s-ar ajunge la un cost de 1.068 euro/container, care ar fi mai mic cu 12 la sută faţă de traseul rutier şi ar avea potenţial pentru a atrage la Galaţi un flux de 160.000 tone marfă anual!

Un „pot” de aproximativ 84.000 de tone marfă ar putea fi atras de Galaţi şi pe relaţia Austria – Rusia. În loc de clasicul transport feroviar dintre Viena şi Moscova, transportul pe apă de la Viena la Galaţi şi ulterior transportul feroviar până la Moscova ar fi, de asemenea, cu aproape de 12 la sută mai ieftin.

Nu trebuie neglijate nici drumurile care duc la Moscova dinspre Bulgaria, Serbia şi Muntenegru. De exemplu, transportul feroviar pe ruta Sofia – Galaţi – Moscova ar fi cu 37 la sută mai ieftin ca transportul rutier dintre Sofia şi Moscova, fapt ce ar putea duce la atragerea de fluxuri de marfă de peste 33.000 tone anual. În cazul Serbiei şi Muntenegrului, o legătură feroviară cu Moscova via Galaţi ar fi, de asemenea, mai ieftină cu nu mai puţin de 55 la sută faţă de actualul sistem de transport rutier şi aduce, practic, înjumătăţirea costurilor pentru un flux de 28.000 de tone marfă.

Rutele spre Marea Caspică

Alte lanţuri de transport în care un cuvânt greu de spus l-ar putea avea o platformă multimodală la Galaţi ar fi cele care fac legătura dintre ţările din Europa Centrală şi de Vest cu ţările din zona Mării Caspice. Cel mai mare potenţial îl are ruta care face legătura dintre Germania şi Iran pe care circulă anual în jur de 501.000 tone marfă. Lanţul de transport principal folosit în prezent cuprinde o legătură rutieră între regiunea Thuringen şi Varna, urmată de o legătură maritimă cu Iranul, costurile fiind de aproximativ 1.860 euro/container. S-ar putea veni însă cu o contraofertă de 1.377 euro/ container, ceea ce ar însemna costuri cu 26 la sută mai mici, pe un traseu care să aibă o legătură feroviară între regiunea Thuringen şi Galaţi una maritimă între Galaţi şi Iran. Este o formulă care are potenţialul de atrage 131.000 tone marfă!

Cu un potenţial foarte mare este şi legătura dintre Austria şi ţările Mării Caspice. De exemplu, lanţul de transport cel mai frecvent folosit este cel care cuprinde o legătură maritimă între Poti şi Koper şi una rutieră între Koper şi Viena, care ajunge la costuri de 44 euro/ tonă marfă. Dacă însă s-ar asigura o legătură maritimă între Poti şi Galaţi, urmată de una fluvială între Galaţi şi Viena, costurile ar fi cu 39 la sută mai mici, respectiv 27,5 euro/ tonă, fapt ce ar putea atrage un flux de marfă de până la 38.000 tone.

Către Istanbul şi restul lumii

Nu în ultimul rând, o rută care ar putea aduce un flux important de mărfuri prin Galaţi ar fi cea dintre Turcia şi Polonia. Aici, cel mai frecvent este folosită pentru transport legătura rutieră dintre Varşovia şi Istanbul, însă costurile ajung undeva la 1.727 euro/ container. Ar putea fi însă posibilă şi o legătură maritimă între Istanbul şi Galaţi, urmată de o legătură feroviară între Galaţi şi Varşovia, care ar duce la o reducere cu 10 la sută a costurilor, la valoarea de 1.550 euro/container.

O veste mai puţin bună pentru Galaţi este aceea că nu ar putea concura, de exemplu, cu un lanţ de transport precum cele care fac legătura între Germania şi China, având ca intermediare porturile Koper sau Trieste, care au volume de mărfuri care sar de 860.000 tone pe an, însă Galaţiul are şi o serie de atuuri care ar putea fi valorificate. După cum atrag însă atenţia consultanţii din domeniul transporturilor, portul Galaţi nu trebuie privit doar ca un fel de „enclavă” strict legată de Dunăre, ci ca o platformă multimodală care să permită manipulare sau tranzitul mărfurilor atât pe apă, cât şi în conexiune cu rutele feroviare şi rutiere. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că portul Galaţi a fost definit ca nod central al reţelei de transport transeuropene. Acest lucru creează premizele asigurării unor surse de finanţare pentru investiţiile în modernizarea infrastructurii portuare, unele care ar necesar nu numai pentru viitorul economic al portului, ci şi al întregului Galaţi.

Citit 4930 ori Ultima modificare Duminică, 19 Aprilie 2015 17:08

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.