Producţii mai mici decât în 2014, la preţuri nu cu mult mai mari * Seceta a făcut prăpăd pe aproape 50.000 de hectare cu grâu din judeţul Galaţi * Conţinutul de gluten, motiv de zâzanie între fermieri şi marii cumpărători de cereale
Cu săptămâni bune înainte să intre la recoltat, marii fermieri ai Galaţiului anunţau că producţia de grâu a acestui an e deja compromisă pe jumătate, dacă nu chiar în procent mai mare. Acum, după recoltă, oricine poate vedea clar că oamenii nu se plângeau de pomană! Din datele Prefecturii Galaţi, rezultă că seceta a făcut prăpăd pe 49.092 de hectare de lan de grâu şi a cauzat pagube de 64.866.000 de lei. Sunt zone din judeţ în care producţiile de grâu sunt la jumătatea celor din vara lui 2014 sau chiar mai mici!
Ce-i drept, preţul de vânzare al kilogramului de grâu a crescut faţă de cel practicat în aceeaşi perioadă a anului trecut, dar nu cu mult. În schimb, s-a încetăţenit o nouă problemă pe piaţă: companiile cumpărătoare plătesc adesea mai puţin pe kilogramul de grâu, din pricina faptului că acesta ar avea conţinut scăzut de gluten. Or, mulţi dintre fermieri gălăţeni nu prea sunt convinşi că analizele respective se fac pe bune. Din păcate, oamenii se plâng că nu au acces la serviciile unui laborator privat, în care să-şi comande propriile analize pentru grâul pe care l-au produs. Aşa că rămân, în continuare, la mâna marilor companii cumpărătoare.
Cât grâu s-a recoltat
Potrivit operativei Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, până la mijlocul săptămânii trecute se recoltaseră 154.490 de tone de grâu, de pe o suprafaţă totală de 59.880 de hectare. Din datele comunicate până la acest moment de DADR, producţia medie la hectar ajunge la doar 2.570 de kilograme de grâu, sesizabil mai mică decât în anii trecuţi.
Vasile Stanciu e fermier în comuna gălăţeană Băneasa şi exploatează, în cadrul unei asociaţii agricole, o suprafaţă de 400 de hectare. Iată ce spune, după ce a terminat treieratul: „A fost un an slab pentru grâu. Am scos trei tone şi jumătate la hectar, în condiţiile în care, anul trecut, recoltasem şi cinci tone la hectar. Problema a fost că n-a plouat exact în perioada de înflorire a grâului, când ar fi fost nevoie de apă. Şi cum noi, aici, nu avem irigaţii… E o producţie de care n-am cum să fiu mulţumit. Dar au fost şi oameni din zonă cu probleme mai mari. Unii au scos doar o tonă şi jumătate de grâu la hectar. O zi întreagă umblau săracii oameni ca să umple o maşină cu grâu”, a precizat Vasile Stanciu.
Potrivit datelor DADR Galaţi, producţia medie de grâu a fost de 3.248 de kilograme la hectar în 2014 şi de 3.196 de kilograme la hectar în 2013. Ambele, net superioare celei înregistrate în acest an. Din datele DADR Galaţi şi cele ale Direcţiei Judeţene de Statistică, acestea au fost şi cele mai însemnate cantităţi de grâu recoltate, din 2000 încoace. La polul opus, cea mai mică producţie, potrivit statisticilor, s-a înregistrat în anul 2003, când s-au recoltat 1,17 tone de grâu la hectar.
Preţul kilogramului, pe piaţă
“În acest an, preţul de ordine este de 65 de bani pe kilogram, cu transportul cumpărătorului, şi de 70 de bani pe kilogram, cu transportul nostru, al producătorilor. Mai mult n-am văzut să urce preţul. Cel puţin nu aici, în zona noastră. E mai mare decât anul trecut, dar creşterea nu e suficientă ca să te poţi dezvolta. Dau 2.500 de lei pe înfiinţarea unui hectar de grâu şi iau 2.100 lei (plus subvenţia pe suprafaţă - n.r.). De unde să am bani să investesc în tehnologie? Cu două tractoare vechi - unul de 100 de CP şi altul de 140 de CP - trebuie să lucrez 400 de hectare de teren. Şi aşa o să continui, că n-am de unde cumpăra altele”, spune Vasile Stanciu. Anul trecut, grâul s-a vândut la recoltat şi cu 45 de bani sau 50 de bani kilogramul, preţ care nu acoperea cheltuielile de înfiinţare a culturii decât în condiţiile unei producţii mari, de 4.500 sau 5.000 de kilograme, la hectar. Nu puţini sunt fermierii care ar spune că a fost un an bun la grâu dacă îşi acoperă cheltuielile culturii din vânzarea recoltei şi reuşesc să păstreze subvenţia pe suprafaţă, ca profit. Iar în acest an mulţi nu vor putea păstra acei bani…
Potrivit informaţiilor publicate de bursacereale.com, preţul grâului din recolta acestei veri a atins maximul pe 17 iunie, când tona a ajuns să coste, la nivel naţional, 758 lei. De la acel moment, preţul a scăzut până la pragul de 700 de lei tona, la care s-a menţinut de la începutul săptămânii, potrivit celor mai recente raportări postate pe site. Sucevenii cereau şi 850 lei pe tona de grâu. Dacă vor şi vinde la acest preţ, rămâne de văzut.
Evoluţia preţurilor la grâu, în ultimii ani
După aderarea la Uniunea Europeană, preţurile kilogramului de grâu au variat destul de mult, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Cel mai bun an, din punct de vedere al preţului, a fost 2012 când, pe fondul producţiei foarte scăzute, grâul ajunsese să se vândă cu 91 de bani kilogramul. Cel mai slab an rămâne 2009, când s-a vândut cu 47 de bani kilogramul. Iată şi preţurile medii, anuale, pentru ceilalţi ani: 61 de bani/kg (2007), 68 de bani/kg (2008), 59 de bani/kg (2010), 88 de bani/kg (2011) şi 85 de bani/kg (2013). Preţul mediu e comunicat de MADR la nivel de ţară. Spre exemplu, în 2014, gălăţenii - mai ales cei care nu încheiaseră contracte futures - vindeau grâul din camp la 50 de bani kilogramul. Or, preţul mediu comunicat de MADR pentru grâu, anul trecut, a fost de 75 de bani/kg.
Merită menţionat aici faptul că preţul mediu nu este cel pe care îl obţine fermierul care îşi vinde recolta din câmp, în iulie. Preţul mediu este, aşa cum îi spune şi numele, o medie a preţurilor cu care se vinde grâul pe tot parcursul anului. Cine are siloz şi îşi poate stoca recolta până la iarnă, cu siguranţă va vinde la preţ mai mare.
Nu-i rentabil, deci punem mai puţin
Profitul pe care fermierii îl obţin, de pe urma culturii de grâu, nu este unul tocmai atractiv, nici în anii buni. Se pot face bani şi din grâu, spun oamenii, dar se câştigă mai bine din alte culturi. Acesta este unul dintre motivele pentru care suprafeţele pe care se înfiinţează lanuri de grâu a scăzut cu mai mult de 28 la sută la sută, faţă de 1995. Scăderea suprafeţelor n-a fost continuă. Spre exemplu, în anul 1995, suprafaţă totală cultivată cu grâu, în judeţul nostru, era de 84.891 de hectare. Până în anul 2000, se ajunsese la nici 60.000 de hectare. În anul următor, suprafeţele au crescut iar, la peste 70.000 de hectare. Şi apoi au scăzut din nou. Cea mai restrânsă suprafaţă cultivată cu grâu s-a raportat în anul 2007, când se înfiinţaseră culturi pe doar 43.707 hectare. În 2014, suprafaţa lanurilor de grâu pe care s-a intrat la recoltat ajungea tot la circa 59.000 de hectare, ca şi în acest an.
Conţinutul de gluten: tehnologie sau şmecherie?
Mai mulţi fermieri de prin judeţ ne-au sesizat faptul că grâul bun, de panificaţie, le este cumpărat ca furajer, deoarece cumpărătorii invocă un conţinut scăzut de gluten al boabelor. „În aceste condiţii, avem şi noi nevoie de un laborator privat, în care să facem aceste analize şi să obţinem certificări. Şi nu avem acces la aşa ceva. Fac agricultură de ani şi ani şi totuşi nu înţeleg de unde scot ei aceste rezultate. Dacă eu am masă hectolitrică bună, de 80 sau de 82, şi aduc grâul la un stas de umiditate de 14 la sută, cum e posibil să nu am conţinut bun de gluten? Eu cred că asta este mai degrabă o găselniţă cu care să ne determine să vindem repede şi ieftin, din câmp”, este de părere Vasile Stanciu.
La grâu, ca la grâu, dar să vedeţi jale la porumb!
Detalii despre cum arată semnele pe care le dă anul agricol de aici încolo ne-a oferit preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT), ing. Petre Grigore. Managerul agricol are ferma în Bădălan, unde există posibilitatea irigării. "Cred că putem spune că la grâu s-a terminat recoltatul. A fost satisfăcător, spun eu, din punct de vedere al producţiei. Problemele mari ar putea fi la porumb şi la floarea soarelui. Mai exact, dacă o mai ţine o săptămână tot aşa, fără ploaie şi cu temperaturi foarte mari, recoltele vor fi cu 70 la sută sau chiar 80 la sută mai mici decât ar trebui. La floarea soarelui, există pericolul înjumătăţirii recoltelor. Această secetă pedologică extremă cu care ne luptăm face ravagii”, a precizat ing. Petre Grigore.
