* Descurajaţi de problemele apărute la plata certificatelor verzi, marii investitori bat în retragere * În judeţ sunt doar 75 de turbine, în mare parte ale unor investitori străini
Electrica SA vrea să-şi vândă proiectul de parc eolian pe care îl începuse în comuna gălăţeană Frumuşiţa. Din păcate, compania românească nu e singura care dă înapoi, în industria energiei verzi. Şi investitorii străini care îşi anunţaseră intenţia de a înfiinţa parcuri eoliene de proporţii prin alte comune gălăţene, cum ar fi Scânteieşti, au anunţat că nu-şi vor mai duce planurile la bun sfârşit. Aşa vor sta lucrurile cel puţin până când nu se vor schimba legile româneşti, pe care investitorii le consideră, de ceva vreme, dezavantajoase. De unde trebuia să fie Galaţiul a doua putere eoliană a României, s-ar putea să rămânem doar cu cele 75 de turbine eoline care sunt montate acum în comune ca Băleni, Corni sau Schela şi care nu se învârt chiar tot timpul. Ba, vânzând cum Mossom Group îşi strânge turbinele şi pleacă de la Constanţa, ne-am putea gândi că şi dacă rămân cele 75 de turbine e bine.
Electrica şi jocul de-a parcul eolian
Electrica SA anunţa încă din anul 2010 că vrea să investească masiv în energie eoliană, construindu-şi mai mpotential ulte parcuri de turbine, în România. Unul dintre acestea, cu capacitatea de 45 de MW, urma să fie amplasat în comuna gălăţeană Frumuşiţa. Investiţia s-ar fi ridicat, potrivit informaţiilor Electrica SA de la acea vreme, la 68 de milioane de euro, adică peste 300 de milioane de lei. Din nefericire, parcul de turbine nu s-a realizat niciodată. S-au făcut calcule, strategii şi planuri. Prin 2012, se anula licitaţia pentru atribuirea de lucrări la parc. Apoi, în 2013, Electrica anunţa că proiectul de la Frumuşiţa, împreună cu un parc de turbine de 48 MW de la Chirnogeni, judeţul Constanţa, reintră în etapa de analiză a rentabilităţii. Acum, societatea anunţă că vrea să le externalizeze pe amândouă. Electrica informează că la Frumuşiţa s-au cheltui 4,15 milioane de lei pentru parcul eolian.
„S-au cumpărat terenuri, asta ştiu sigur. Dar altceva nu s-a făcut, în comuna noastră, în vederea realizării acestui parc eolian. Din păcate. Ar fi fost foarte bine pentru Frumuşiţa să avem acest parc eolian. Impozitul pe care Electrica l-ar fi plătit către primărie ne-ar fi ajutat foarte mult. Aşa, rămânem deocamdată cu cele două turbine pe care le avem”, a precizat primarul comunei Frumuşiţa, Ioan Nelu Munteanu.
Fără subvenţie, îţi iei turbina şi pleci
Turbinele eoliene sunt scumpe. Una singură poate să coste şi un milion de euro. Or, investitorul ar urma să îşi recupereze banii vânzându-şi energia obţinută pe piaţa liberă, dar şi încasând subvenţie de la stat. Statul subvenţionează producerea de energie alternativă prin certificate verzi, a căror valoare o plătim de fapt noi, consumatorii. Pe factura de energie electrică valoarea certificatelor verzi e individualizată. Or, în repetate rânduri, au apărut probleme la plata subvenţiei. Anul trecut, parte dintre certificatele verzi au fost chiar amânate la plată pentru 2017. Şi tot în 2014, Guvernul a anunţat că nu va majora cota de achiziţie a energiei verzi de la 11,5 la 15 la sută, aşa cum anunţase anterior, derutându-i pe producători. Motivul oficial schimbării de plan: România şi-a atins deja cota de 24 la sută din consumul total brut asigurată din surse regenerabile ce ar fi trebuit până în... 2024! Iar mai puţină energie cumpărată înseamnă şi mai puţine certificate.
Puteam fi pol de energie eoliană
Nu mai puţin de 2.188 de MW ar fi fost capacitatea totală de producţie a parcurilor eoliene gălăţene, dacă toate cele 20 de firme care şi-au exprimat intenţia de a investi ar fi venit cu banii. Potrivit unui raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi, 14 societăţi cu sediul în oraşul sau judeţul Galaţi au acord de mediu pentru a-şi crea parcuri eoliene. Dintre acestea, şase vor doar o turbină de mică putere, semn că îşi doresc, mai degrabă, să îşi producă energia în regim propriu şi mai puţin să facă averi din vânzarea ei pe piaţa liberă. Per total, au obţinut acord de mediu pentru a produce energie din surse regenerabile, în judeţ, peste 20 de firme, din Bucureşti, Iaşi, Buzău, Satu Mare, Ploieşti, Tulcea, Bihor, Vrancea, Prahova şi Ialomiţa. La momentul de faţă, cel mai mare parc eolian din judeţ este amplasat în comuna Corni şi are 35 de turbine.
Cu viteze ale vântului care pot depăşi 7,5 metri pe secundă, Galaţiul este unul dintre locurile ideale din România pentru amplasarea de turbine eoliene.
Energielive.ro informează că, în conformitate cu concluziile unui studiu PHARE, “potenţialul eolian al României este de circa 14.000 MW putere instalata, respectiv 23.000 GWh, producţie anuală”.
Foto-arhivă "Viaţa liberă"
