* Campania de strângere a recoltei de struguri este în toi la Staţiunea Tg. Bujor, dar localnicii nu se înghesuie în vie * Ajutorul social - preferat câştigurilor ca zilieri * Ca să nu rămână cu via neculeasă, fermele gălăţene angajează oameni din alte judeţe
Pe cele patru ferme ale Staţiunii de Cercetare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru via pe rod se întinde pe aproximativ 380 de hectare. A rezistat îngheţului, seceta a făcut rodul mai dulce. La o estimare a conducerii fermei, anul acesta, viţa a dat cam 6.000 de kilograme de struguri la hectar, însă nu prea are cine să îi culeagă. De când există Staţiunea, din 1977, culegătorii s-au împuţinat de la an la an.
„Dacă înainte de ’90, la culesul strugurilor veneau 600 de oameni, acum 20 de ani veneau 400, acum dacă vin 200. Cred că ne-ar trebui cam 250 – 300 de oameni pentru a termina culesul în trei săptămâni”, ne spune inginerul şef al Staţiunii, Nicolae Bârliga.
Potrivit directoarei Staţiunii, Alina Donici, în medie, anul acesta, sunt cam 160 de culegători pe săptămână şi, chiar dacă speră să termine până la sfârşitul lunii, spune că există riscul să se întindă până la începutul lunii octombrie, dacă nu vin oameni la muncă. La muncă, oamenii nu ar veni degeaba, ba, dimpotrivă, ar câştiga zilnic între 50 şi 100 de lei, în funcţie de cantitatea pe care o strâng.
„Din Târgu Bujor avem cam 30 – 40 de culegători, dar nici aceştia nu vin zilnic. Numărul oamenilor care vin la lucru fluctuează; doar cei care sunt cazaţi aici şi care sunt veniţi din judeţul Neamţ şi din Oneşti lucrează în toate zilele. Din Iveşti avem cam 25 de oameni cazaţi la noi. Din Neamţ sunt 16, iar din Oneşti 45”, ne-a explicat directoarea SCDVV, Alina Donici.
Legea ajutorului social "nu lasă" omul să muncească
După cum spuneam, dintre localnici, doar maxim 40 de oameni vin la muncă şi nici aceştia în fiecare zi. Uneori, se prezintă la cules numai 16, cu toate că în Târgu Bujor lumea nu e tocmai bogată. Sunt 320 de şomeri, dintre care 40 în plată şi 210 de dosare de venit minim garantat. Numai că teama de a-şi pierde venitul minim garantat şi asigurarea medicală e mai mare decât dorinţa de a avea un ban în plus. Potrivit primarului oraşului Târgu Bujor, Laurenţiu Gâdei, sunt multe persoane care ar avea timpul necesar, forţă de muncă şi disponibilitate să vină la cules, pentru a-şi rotunji veniturile, dar nu vor să le fie tăiat ajutorul social. „Poate că ar trebui modificată legea ajutorului social, pentru că, la acest moment, cei care au dosare pentru ajutor minim garantat nu pot presta şi lucrări sezoniere, pentru că, dacă sunt descoperiţi cu venituri suplimentare, li se taie ajutorul social, iar acesta le asigură tot ce îşi doresc toţi - asigurarea medicală. Eu cred că trebuie modificată legea, astfel încât să permită celor de la ajutor social să presteze şi munci sezoniere. Sunt mulţi, am discutat cu ei, ar fi dorit să vină la cules, dar nu se pot înregistra cu încă un venit, nu vor să vină”, a explicat primarul.
La cules de struguri, tocmai din Neamţ
Nea Vasile Stoleru este din judeţul Neamţ, are acum 60 de ani, dar vine la cules de struguri, la Staţiunea din Târgu Bujor, de 16 ani. Acolo, în Neamţ, se ocupă cu agricultura, dar în perioada asta cică nu e nimic de făcut, aşa că an de an îşi adună oamenii şi vine să se bucure de soarele din vie, de parfumul strugurilor, iar, la final, de ceva bani. Au fost ani în care a câştigat, într-o campanie de cules la Bujoru, şi 1.400 de lei.
„Nu e nimic de făcut acum acolo, aşa că preferăm să venim aici. Vin pe de o parte pentru bani, pe de altă parte pentru struguri, pentru că, uneori, mai putem lua şi struguri, depinde de producţie. Acum muncesc pe bani. Dacă facem o comparaţie, nu putem spune că veniturile de aici sunt mai mari, dar nu prea avem de lucru în perioada asta acolo. M-am şi obişnuit cu echipa”, spune nea Vasile, care este şef de echipă la una din ferme.
La 78 de ani, munca în vie înseamnă relaxare
Tot nea Vasile este cel care a adus-o şi pe tanti Ecaterina, în vârstă de 78 de ani. Nici pentru tanti Ecaterina anul 2015 nu e primul în care vine să muncească la via din judeţul Galaţi. Numai că, la cei 78 de ani ai săi, lucrul la vie nu îl vede ca pe o trudă, ci ca pe o relaxare, ca pe un concediu. Are acasă, în Neamţ, un copil cu sindrom Down, are 33 de ani şi aproape că bate 100 de kilograme. Are grija lui zilnic, dar acum a vrut şi ea puţină relaxare. Şi se relaxează aşa de bine tanti Ecaterina încât, cu mâinile sale crăpate de muncă, fără foarfece, ajunge să strângă până la final de zi şi 100 de găleţi de struguri. Îi merg mâinile de parcă ar culege pene din aer, nu ar rupe ciorchinele.
De la catedră, în mijlocul podgoriei
Totuşi, nu sunt numai nemţeni, cudălbeni, oneşteni care ajută la culesul strugurilor dătători de vin. Lucrează la ferma trei a Staţiunii şi bujoreni. Printre ei, un profesor de istorie şi geografie, Dumitru Doru. La 68 de ani îl găsim culegând strugurii cot la cot cu o fostă elevă de-a sa. „Sunt o fire energică, nu pot sta. Îmi place activitatea asta "în gaşcă". Nu pot sta acasă, când aici e rost de muncă şi de aer curat”, ne-a spus profesorul cu "cel mai poetic, romantic şi cântat nume", după cum spune chiar dânsul.
Anul acesta - struguri mai puţini, dar mai buni
Îngheţurile din decembrie anul trecut, când mercurul din termometre a arătat şi minus 27 de grade, nu au lăsat via Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie neatinsă. Pe fondul acelor temperaturi, cât şi a secetei instalate, începând cu luna iunie, s-a produs o diminuare a producţiei, potrivit directoarei SCDVV, Alina Donici.
"O suprafaţă de 38 de hectare cu vie a fost puternic afectată de îngheţ. Am avut şi alte parcele care au suferit de pe urma aceluiaşi fenomen, în diverse proporţii. Pe alocuri, via a fost compromisă în proporţie de 50 la sută, iar în alte parcele gradul de afectare a fost mai mic", declara managerul SCDVV la începutul campaniei de strângere a strugurilor. Cu toate acestea, directorul speră ca producţia să nu difere cu mult faţă de anul trecut şi să închidă anul 2015 cu 6.000 de kilograme la hectar.
„Anul acesta va fi producţie mai mică faţă de anul trecut, dar de o calitate superioară şi se va obţine un vin excelent. Producţia va fi mai mică din cauza condiţiilor climatice. Sunt pierderi cuprinse între 10 - 20 la sută la soiurile sensibile, care au suferit de pe urma secetei prin ofilire. Ploile recente ne-au ajutat, boabele şi-au mai revenit”, ne-a spus directoarea SCDVV, Alina Donici.
Totodată, potrivit inginerului şef, Nicolae Bârliga, pe terenurile joase îngheţul din iarnă a cauzat pierderi mai mari.
Foto Bogdan Codrescu
