* Până duminică la prânz, Piaţa Centrală e plină de producători * Bunătăţi găsiţi pe fiecare tarabă, grătarele sfârâie, muzica e dată la maximum, iar vinul curge în pahare
Şi dacă ar fi gălăţeanul din cale afară de mofturos la mâncare, tot ar găsi ceva care să-i fie pe plac, la Târgul de Toamnă din acest an. Agricultorii gălăţeni au venit, la această a XIV-a ediţie a evenimentului, cu tot felul de bunătăţi. Nu lipsesc: legumele de sezon, fructele, peştele, carnea şi preparatele din carne, pâinea şi prăjiturile, brânzeturile, gemurile, vinul, mierea de albine şi câte şi mai câte.
Preţurile nu sunt chiar la toate tarabele mai mici ca în restul anului, dar marfa e mai multă şi mai frumos aranjată decât de obicei. Că doar e o sărbătoare a recoltei, chiar dacă anul n-a fost tocmai bun pentru toţi agricultorii din judeţ.
Mai puţini oficiali
Ca şi în anii precedenţi, manifestarea a fost deschisă cu o tăiere de panglică şi cu o un tur al oficialilor prezenţi. Alaiul de vineri dimineaţă, 2 octombrie, a fost însă mult mai „subţire” decât la ediţiile precedente. Au vizitat tarabele producătorilor primarul Marius Stan, senatorul Gheorghe Saghian, directorul Administraţiei Pieţelor, Eugen Zaharia,directorul Camerei Agricole, Floricel Dima, vicepreşedintele CJ, Cornel Hamza, directorul Direcţiei pentru Agricultură, Marius Mihăilă, alături de angajaţi ai instituţiilor. De fapt, prin mulţime mai erau reprezentaţi ai altor deconcentrate, doar că - probabil - n-au avut tragere de inimă să ia parte la paradă. Sau poate vreun alt motiv i-a împiedicat...
Bunătăţi, delicii, trufandale
Inginerul Mircea Hamza - singurul cultivator gălăţean de cantalup - a venit la târg cu o gamă diversă de produse. De la pepenele cantalup - degustat împreună cu o brâză maturată de capră - la struguri de masă, plante aromatice, dulceţuri, fructe de goji şi cartofi mov.
"A fost un an agricol greu, aşa că am adus doar câte puţin din toate. Prima parte a anului a fost bună, dar apoi am avut de luptat cu mai toate bolile culturilor. Şi cum agricultorul român nu prea se bucură de sprijin, ne-am descurcat cum am putut", spune inginerul cu fermă la Umbrăreşti.
Nela Anastasiu a adus la târg legume cultivate la Odaia Manolache. O roşie de solar ajunge la 750 de grame! "E din soiul Big Beef, un hibrid adaptat pentru solar. Toate legumele pe care le aduc sunt din soiuri hibride. Cele româneşti sunt bune, dar pentru consum propriu. Ţin foarte puţin, aşa că până le aduci la piaţă aproape că au şi pocnit. La momentul acesta, roşia aceasta mare, Big Beef, se coace din interior în afară. Chiar dacă o vedeţi la suprafaţă puţin verzuie, chiar până sub coaja subţire ea este coaptă", spune Nela Anastasiu.
Costică Bălan are şase hectare de livadă la Rediu. Printre fructele cultivate sunt murele, zemura şi coacăzele. Acesta s-au dat însă ca pâine caldă şi n-au mai prins târgul de toamnă. Cum livada familiei sale are şi cireşe, prune şi mere, tot a avut cu ce veni la târg. "În genere, am soiuri de iarnă. Idaret, Golden… doar accidental pun şi soiurile de vară", spune Costică Bălan.
Şi Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru are stand la târgul de toamnă. Aici, tulburelul e patru lei, iar litrul de vin se dă cu şase lei. Stand are şi unul dintre păstrătorii soiurilor tradiţionale de struguri, David Grupper Dincă, de la Nicoreşti. Găsiţi, tot aici, şi cramele Odobeşti.
Cel mai tânăr participant are… un an
Cel mai tânăr participant la târg a fost, ieri, Marian Cristian Tudorache, fiul în vârstă de doar un an şi cinci luni al unui cuplu de fermieri din comuna Iveşti. "A venit astăzi cu noi, e cel mai tânăr fermier de aici", ne-a spus mama copilului, Dana Tudorache. Tatăl lui Marian Cristian spune însă că şi-ar dori un viitor mai bun pentru fiul lui. "Să înveţe carte, s-o ducă bine. Nu să se chinuie ca noi, cu munca pământului", e de părere Alexandru Tudorache. Familia are, la Iveşti, 20 de ari de solar şi 30 de ari de grădină. Fac legumicultură din tată-n fiu, iar la Târgul de Toamnă au venit cu păstăi (care se vânduseră toate, în primele două ore de târg), păstăi fideluţă de opt lei kilogramul, vinete de doi lei kilogramul, hrean de 10 lei şi varză de doi lei kilogramul.
Are piaţa peşte!
Găsiţi şi peşte, din belşug. Nu e mai ieftin ca de obicei, dar pare să fie mai mult şi, cu siguranţa, e aşezat mai la vedere. Novacul, spre exemplu, se vinde cu preţuri începând de la 6,5 lei kilogramul şi ajunge la vreo opt lei kilogramul, crapul mare se dă cu 10 lei kilogramul, iar somnul cu 20 de lei. Găsiţi însă şi peşte scump. Kilogramul de nisetru, spre exemplu, ajunge la 49 de lei.
Aleea bucuriei
Grătarele se încinseseră încă dinainte să înceapă parada. Se perpeleau deasupra flăcărilor mici de doi lei bucata, cârnaţi proaspeţi de patru lei, piept de pui la 10 lei, pastramă de oaie la opt lei porţia, copănele, ciocănele, pulpe, spată, ceafă şi aşa mai departe.
Evident, unde-s atâtea cărnuri, trebuie să curgă şi băutura din belşug! Şi nici n-ar fi fost veselia deplină fără interpreţii de muzică populară de pe scena amplasată, ca la fiecare ediţie, în aproapierea halei de zarzavaturi. Mai ales după un pahar de vin bun - sau după mai multe pahare - gălăţenii se încing la joc, an de an, în faţa acestei scene. Că doar odată pe an e Târgul de Toamnă. Până duminică, la prânz.
Foto Gabriel Kolbay
