Codrul nu-i deloc frate bun cu gălăţeanul, dacă judecăm după datele Gărzii Forestiere şi ale Direcţiei Silvice Galaţi. Per total, avem în judeţ 37.200 de hectare de pădure, dar o treime din această suprafaţă este neadministrată. Cu alte cuvinte, deşi legea o interzice, de pe cele circa 10.000 de hectare poate tăia oricine vrea. Tot teoretic, sistemul SUMAL, cel mai strict program de monitorizare a transportului de profil din Europa, ar trebui să împiedice transportul de lemn tăiat ilegal. În realitate, hoţul tot găseşte o metodă să se descurce.
Nu merită să păzeşti câţiva copaci
„Cele mai mari probleme sunt în corpurile de pădure retrocedate pe baza legilor 18/1991 (suprafeţe de până la un hectar - n.r.) şi 1/2000 (suprafeţe de până la 10 hectare). Vorbim, în multe dintre cazuri, despre proprietari care au decedat. Iar copii lor, practic actualii proprietari de drept, n-au dezbătut moştenirea, aşa că nimeni nu poate fi obligat, în mod direct, să plătească pentru a preda pădurea în pază. Mulţi nici nu ştiu unde au pădure”, spune Ionel Cherciu, şeful Gărzii Forestiere Focşani.
Se fură şi de unde nu-i
Pădurile Galaţiului nu sunt nici la fel de masive şi nici la fel de productive precum cele de la munte. În consecinţă, nici jafurile nu sunt la fel de impresionante şi arareori atrag atenţia. Asta nu înseamnă, însă, că nu există sau că pagubele sunt mici. Potrivit şefului Gărzii Forestiere, cele mai mari probleme se înregistrează în zonele Buciumeni - Brăhăşeşti. "Viaţa liberă" relata, anul trecut, cum din pădurea omului de afaceri vrâncean Marcel Cosor dispăreau copaci răpuşi, în mod misterios, pe durata nopţii. Omul de afaceri nu a vrut să comenteze situaţia... Oricum, masa lemnoasă dispărea, văzând cu ochii. Or, transportul ilegal al lemnului ar trebui să fie împiedicat de aplicarea SUMAL, programul de monitorizare a transporturilor. Prin intermediul acestui soft, oricine poate sesiza un transport suspect de lemn, fără ca cei însărcinaţi cu verificările să ştie cine a sesizat. Astfel, ar trebui să verifice şi să ia măsurile impuse de lege. Că nu se întâmplă mereu aşa, e cu totul altă poveste.
Potrivit concluziilor unui studiu, date publicităţii de Greenpeace România în urmă cu o săptămână, "județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeş 5.851 cazuri (12,85 la sută din totalul cazurilor la nivel național), Bacău 3.538 cazuri, (7,77 la sută) şi Mureş 3.351 cazuri (7,36 la sută). Județul Argeş a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de autorităţi şi în perioada 2009-2011: 6.458 de cazuri".
