Fermierii gălăţeni anunţaseră încă din iulie că abia, abia vor reuşi să-şi scoată lanurile de porumb până în toamnă, din cauza secetei. Cine-a spus că se plâng în van, poate vedea acum - judecând după producţii - că în câmp lucrurile au stat într-adevăr prost. Cine a putut să irige a produs mai mult, dar şi cu costuri mai mari. Direcţia pentru Agricultură n-a terminat deocamdată centralizarea datelor legate de recoltatul porumbului, aşa că nu putem vorbi încă despre o producţie medie la nivel de judeţ. Fermierii ştiu însă cât au strâns de pe câmp şi nu sunt tocmai mulţumiţi.
Unde s-a irigat intensiv, pierderile au fost mai mici
Detalii despre cum stau lucrurile în Bădălan ne-a oferit fondatorul Simongrig SRL şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, ing. Petre Grigore. "Noi irigăm, aşa că situaţia e întrucâtva diferită faţă de multe zone din judeţ. Dar chiar şi cu irigat, pe toată durata sezonului, tot am înregistrat pierderi. Aş aprecia că producţia de porumb este cam la 70 la sută faţă de un an normal. Repet, cu apă din belşug. În rest, pe terasă, producţia de referinţă la porumb, la hectar, e de circa trei tone la hectar. Cine a putut să irige şi a lucrat după tehnologie a făcut chiar un pic mai mult. Cine nu, de la trei tone la hectar în jos. Despre calitate, ce să spun… n-am făcut o analiză a proteinei, dar am remarcat faptul că aveam o masa hectolitrică mică faţă de anii trecuţi. E tot din cauza căldurii toride, care, dincolo de un anumit prag, afectează dezvoltarea plantei", a precizat ing. Petre Grigore.
La Matca, irigaţii cu chin, dar şi cu spor de producţie
Inginerul Gavrilă Tuchiluş, proprietarul fermei Agrimat Matca SRL, a apreciat că producţia sa a ajuns la 4,5 tone la hectar, în regim neirigat, şi la şase tone la hectar, acolo unde a putut iriga. Dar cum pământurile inginerului zootehnist se află la capătul liniei de irigaţii, Agrimat n-a putut uda mai mult de 74 de hectare. Şi acestea la un cost de 1.200 lei pe mia de metri cubi, cu pierderi enorme de apă pe traseu. Dacă la vară vor uda mai mulţi fermieri, va scădea şi preţul apei. Oricum ar fi, însă, irigaţiile cu apă din Dunăre vor rămâne împovărător de scumpe pentru mătcaşi. Singura soluţie pentru a facilita irigarea a circa 14.000 de hecatre din zonă este realizare aducţiunii Movileni - Matca, infrastructură care să permită irigarea zonei cu apă din Siret.
"Nici n-am mai vrut să bag combina în el…"
Dacă la Matca e nevoie de un om hotărât ca să poată iriga, la Bereşti toată hotărârea din lume nu i-ar ajuta fermierului la nimic. Nici pe vremea comuniştilor n-a ajuns aici conducta de irigaţii.
"Nici măcar nu m-am mai străduit să bag combina în el. Am preferat să-l vând aşa, ştiulete, oamenilor care au vrut să vină şi să ia. Am spus că, până la urmă, tot s-ar putea să ies un pic mai bine decât în situaţia în care recoltam ca la carte şi mă trezeam cu o producţie de 500 de kilograme de boabe la hectar. La noi, la Bereşti, dacă nu plouă, n-ai ce-i face. Şi anul acesta n-a căzut o picătură, din aprilie până în august. Păi, la ce producţii să te mai aştepţi…", spune ing. Tudorel Spânache, fermier bereştean cu experienţă.
De la an la an, producţii mai mici
O comparaţie clară vom putea face între producţia media a acestui an şi cea a anilor trecuţi abia atunci când centralizarea va fi finalizată. De la DADR Galaţi, ştim însă că, în 2013, producţia medie de porumb la hectar a fost de 4.174 de kilograme, în vreme ce în 2014, producţia medie a fost de 3.802 kilograme. După toate probabilităţile, în acest an va fi mai mică de atât, deci vom încheia al doilea an cu producţie medie în scădere.
Încasări şi despăgubiri
În acest moment, kilogramul de boabe de porumb se vinde la preţuri cuprinse între 60 şi 85 de bani, în funcţie de calitate şi umiditatea boabelor, de cumpărător şi de contractele futures pe care parte dintre fermieri le încheiaseră din timp. În afară de banii din vânzarea recoltei, fermierii mai pot primi şi sprijinul de calamitate.
Din cauză că statul a intenţionat să-i despăgubească pe agricultori doar pentru seceta din vară, nu şi pentru cea din toamnă, nu se vor acorda nici bani, nici înlesniri la impozite pentru culturile de grâu şi de rapiţă, cu toate că pierderile fermierilor au fost importante. Pentru lanurile de porumb calamitate în proporţie mai mare de 30 la sută se vor da însă despăgubiri. La finalizarea campaniei de constatare a pagubelor, DADR Galaţi informa că seceta a afectat grav, în judeţ, 60.249 de hectare cultivate cu porumb.
