Fondul de Garantare a Asiguraţilor rămâne să plătească oalele sparte, aşa cum s-a întâmplat şi după falimentul Astra Asigurări * Patronul companiei a fost reţinut aproape în fiecare an, din 2010 încoace, şi chiar şi-a ispăşit o parte dintr-o pedeapsă cu închisoarea * La Carpatica sunt încheiate peste un milion de poliţe
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a cerut, miercuri, 27 iulie, falimentul societăţii Carpatica Asig, deţinută de milionarul sibian Ilie Carabulea. Compania se afla deja, din 2014, într-un amplu proces de reorganizare, al cărui scop declarat era redresarea financiară. Lucrurile n-au mers însă aşa cum se aştepra conducerea de la Carpatica. Dimpotrivă, situaţia s-a complicat, n-a apărut decât un singur potenţial investitor şi nici acela de încredere, iar acum toţi membrii fostei conduceri a societăţii sunt cercetaţi penal pentru constituire de grup infracţional. În acest scandal au fost atraşi şi un fost şef al ASF, Dan Radu Ruşanu, dar şi alţi finanţişti cunoscuţi. Ilie Carabulea a fost chiar arestat şi a primit o condamnare cu suspendare.
Ce s-a întâmplat, recent, la Carpatica
Problemele de la Carpatica Asig nu erau nici noi şi nici puţine. Procurorii demonstraseră deja cu documente că, în anul 2012, societatea specializată în emiterea de poliţe de asigurări - în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA - avea o situaţie financiară precară şi necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro.
ASF a decis, la începutul acestui an, adoptarea măsurilor de rezoluţie pentru Carpatica Asig. Acest lucru însemna că societatea urma să treacă în grija Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA). Totodată, Carpatica se angaja să facă demersurile necesare pentru atragerea unui investitor strategic, căruia să îi vândă parte din participaţie şi să îşi restabilească astfel nivelul fondurilor proprii de baze eligibile, care să acopere cerinţa de capital minim şi capital de solvabilitate.
Între timp, procurorii DIICOT au strâns probe şi au făcut percheziţii. Pe data de 5 martie, Ilie Carabulea şi fiul său, Oprea Carabulea, au fost arestaţi preventiv, alături de alţi trei membri ai conducerii societăţii. Procurorii susţineau atunci că au probe ce pot demonstra că toţi cei cinci membri ai conducerii Carpatica au constituit un grup infracţional, care a făcut evaziune fiscală şi a spălat bani. Ba, mai mult, aceştia ar fi încercat să inducă în eroare investitori care să cumpere participaţie la Carpatica Asig, fără a cunoaşte însă pe deplin realităţile societăţii.
Singurul investitor strategic care s-a arătat realmente interest să cumpere a fost International Insurance Consortium (IIC), o firmă olandeză, care nu a făcut niciodată publice informaţii cu privire la acţionariatul propriu. Ceea ce se ştia era că societatea are sediul social la Amsterdam şi că, în ultimii ani, acumulase participaţii de peste 90 la sută din părţile sociale ale unei companii ucrainene de asigurări, numită Providna. IIC a prezentat, la începutul lunii trecute, un proiect de achiziţie a unei părţi semnificative din Carpatica Asig, dar acest proiect a fost respins de către ASF.
Cine îi va despăgubi pe clienţi şi pe păgubiţi
Fondul de Garantare a Asiguraţilor este cel care, în astfel se situaţii, îi despăgueşte pe clienţi şi pe terţii păgubiţi de aceştia. Potrivit estimărilor din dosarul Deloitte, FGA ar urma să cheltuiască, în vederea acordării acestor despăgubiri, cel puţin 650 de milioane de lei. E mult, dar existau, din primele date, şi estimări mai scumpe. Spre exemplu, dacă nu s-ar fi recurs la faliment şi s-ar fi mers, în continuare, pe măsura rezoluţiei, FGA ar fi trebuit să recapitalizeze de una singură Carpatica Asig, ceea ce, potrivit documentului citat, ar fi costat în jur de 900 de milioane de lei.
FGA este un fond la care sunt obligaţi să contribuie cu bani toţi asigurătorii autorizaţi de ASF care îşi desfăşoara activitatea pe teritoriul Uniunii Europene.
La începutul acestui an, Carpatica Asig gestiona circa 1,023 milioane de poliţe, majoritatea RCA. Numărul poliţelor era în scădere, de la 1,083 milioane, raportat la începutul anului trecut. Potrivit raportărilor, şi pierderile asigurătorului au crescut, în 2015, la 204 milioane lei, de la 45,6 milioane lei, în 2014.
Carpatica avea o cifră de afaceri de 130 de milioane de euro pe an şi 500 de angajaţi. Falimentul Capatica Asig este al doilea cel mai mare după falimentul Astra Asigurări, companie cu afaceri de 200 de milioane de euro anual.
Cine este patronul Carpatica Asig
Acţionari ai Carpatica Asig sunt companiile Atlassib Sibiu (participaţie de 92,77 la sută) şi Transcar Sibiu (participaţie de 6,64 la sută). Ambele societăţi sunt controlate de omul de afaceri Ilie Carabulea. Un procent de 0,59 la sută din participaţia la Carpatica Asig le aparţine unor persoane fizice.
Ilie Carabulea (foto, sursa realitatea.net) are 69 de ani şi este inginer. S-a născut la Sibiu şi tot acolo şi-a construit afacerile. Controlează holdingul Atlassib, din care fac parte firme de transport, dar şi mai multe societăţi cu profil agricol. Are şi peste 40 la sută din acţiunile Băncii Carpatica, înfiinţată în anul 1999. În 2000, devenea şi patron de presă, cumpărând publicaţia Tribuna Sibiului.
În cea mai recentă ediţie a Top 300 Capital, averea lui Ilie Carabulea era estimată la 85-90 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că se află pe locul 51 în topul celor mai bogaţi români.
Problemele lui Ilie Carabulea cu legea au început încă din anul 2010, când a fost trimis în judecată de DNA, acuzat fiind de dare de mită şi de trafic de influenţă. Pe 15 aprilie 2011, omul de afaceri a fost condamnat, la Curtea de Apel Constanţa, la doi ani de închisoare cu suspendare. În acelaşi dosar mai erau cercetaţi fostul şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Florin Apostu, şi Tiberiu Popescu, fost ofiţer SRI. Aceştia din urmă au primit pedepse cu executare.
În anul următor, însă, omul de afaceri a fost încarcerat, după ce a primit, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o pedeapsă de un an şi şase luni, cu executare. Parte din această pedepsă şi-a ispăşit-o la Penitenciarul Aiud, fiind apoi eliberat condiţionat.
A fost reţinut şi în martie 2015, suspect fiind într-un alt dosar de corupţie. După ultima sa reţinere, în martie anul acesta, a fost eliberat din cauza unei greşeli tehnice. Mai exact, Curtea de Apel Alba Iulia constatase că în dispozitivul încheierii Tribunalului Sibiu nu se menţionase perioada pentru care se dispusese măsura arestării preventive.
