Culturile, calamitate real doar în parte

Culturile, calamitate real doar în parte
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

A fost secetă şi în acest an, mai cu seamă în lunile iulie şi august, iar parte dintre culturile fermierilor gălăţeni au avut, din nou, de suferit din cauza pârjolului. Potrivit Camerei Agricole a judeţului (CAJ) Galaţi şi Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), pierderi mai mari de 30 la sută din producţie s-au înregistrat la culturi întinse pe 18.813 hectare, cu precădere în partea de Nord-Est a judeţului. Cele mai afectate culturi: floarea-soarelui şi porumbul.

Mulţi au vrut să dea vina pe secetă

Legea spune că două sunt comisiile care pot constata pierderile cauzate de secetă, în agricultură. Prima este o comisie pentru situaţii de urgenţă, care se întruneşte la nivel local, în comuna sau oraşul unde seceta a cauzat pagube. A doua se întocmeşte la solicitarea Instituţiei Prefectului. În acest an, la Galaţi, din comisia alcătuită la cererea Instituţiei Prefectului a inclus reprezentanţi ai: CAJ, ISU şi primăriilor pe teritoriul cărora s-au produs calamităţile. CAJ a fost cooptată pentru prima dată în comisie, rolul revenind, până anul trecut, DADR.

„Când ţi se cere aşa ceva, un lucru esenţial este să te deplasezi pe teren, să vezi bucata omului, să poţi face evaluare. N-ai cum să te bazezi numai pe declaraţia fermierului. În acest prim an în care am fost cooptaţi în comisie, dacă am fi făcut inventarierea calamităţii din birou, am fi ajuns să transmitem că aproape toate suprafeţele cultivate cu floarea soarelui şi porumb din judeţ sunt calamitate (circa 170.000 de hectare – n.r.). Or, lucrurile n-au stat chiar aşa”, a declarat directorul CAJ Galaţi, ing. Maricel Floricel Dima.

Rezultatul deplasărilor în teren: când au aflat că într-adevăr le vine un control pe cap şi că nu se poate face totul la telefon, pe încredere, parte dintre fermierii care raportaseră că au culturi calamitate s-au răzgândit. Dintre cei care şi-au menţinut declaraţiile iniţiale, parte chiar aveau probleme cauzate de secetă, mai ales că se aflau în imposibilitatea de a iriga. Alţii au crezut doar că reuşesc să ducă de nas comisia.

„Am făcut poze, în loturile cu probleme. Avem rapoarte întocmite cu precizie. Am găsit lanuri de porumb unde buruiana era până la brâu. Cum să ai producţie bună, în astfel de condiţii? Unul dintre fermierii care se considera calamitat cultivase, de fapt, în ultimii zece ani, pe aceeaşi bucată de teren, doar porumb. Şi acum se plângea că n-a făcut producţie. Păi, cu rotaţia culturilor ce s-o fi întâmplat? Au fost şi fermieri care nu respectau densitatea de plante la hectar. Şi câte şi mai câte…. Noi, CAJ Galaţi, am fost prezenţi în teren cu echipe de trei oameni, pentru a putea face determinările necesare. Am vrut să fie totul corect, tocmai de aceea ne-am şi chinuit atât, cu deplasări de câte 12 ore", mai spune directorul CAJ.

Problema reală, susţine ing. Maricel Floricel Dima, este că nu există o procedură unică, în ţară, pentru constatarea acestor pagube. Iar în lipsa unei proceduri, fiecare constată cum ştie mai bine. Şi criteriile care trebuiesc stabilite sunt multe. Spre exemplu, unele ar trebui să fie criteriile de stabilire a calamităţii unde se poate iriga şi altele acolo unde nu se poate.

Cine-a minţit, le-a făcut pagubă şi altora

„Ca să stabileşti în ce măsură este o cultură calamitată, trebuie să afli şi cât va produce respectiva cultură şi apoi să raportezi acea producţie la una martor. Or, de unde îţi iei reperul, producţia martor? Noi am cerut-o de la DADR, printr-o adresă. Dumnealor ne-au pus la dispoziţie această producţie medie a ultimilor ani, la care ne-am raportat”, a declarat Maricel Dima.

Cum sunt şi fermieri care au declarat către DADR producţii mai mici decât au obţinut în realitate, în anii din urmă, şi producţia martor – media ultimilor ani – a fost una destul de mică. Spre exemplu, la porumb producţia martor a fost de 3.403 kilograme la hectar, pentru persoane juridice. Or, asta înseamnă că lanul poate fi raportat drept calamitat numai în condiţia în care producţia ar fi mai mică 2.382 de kilograme la hectar. Şi asta, la câmpurile administrate de societăţi comerciale. La persoane fizice, calamitate a însemnat producţie de sub 1.964 de kilograme la hectar. În aceste condiţii, mulţi dintre cei care au produs simţitor mai puţin, în vara asta, nu s-au încadrat în criteriile de declarare a calamităţii.

Câţi bani s-au obţinut în 2015

Şi anul trecut a fost secetă. DADR Galaţi, instituţia agricolă care s-a ocupat de constatarea pagubelor, a raportat către Instituţia Prefectului că fuseseră afectate 59.785 hectare, reprezentând 55 la sută din suprafaţa arabilă a judeţului. Cea mai mare despăgubire pentru pagubele cauzate de secetă era programată la plată, anul trecut pe vremea asta, pentru societatea SC Agrocov SRL, care urma să încaseze peste un milion de lei.

Citit 1727 ori Ultima modificare Joi, 29 Septembrie 2016 18:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.