MÂNCAREA CURATĂ îşi face mai greu loc pe piaţă | ”Producem tot brânză ECO, doar că n-o mai numim aşa!” (FOTO)
Foto: Foto ”Viața liberă”, Gabriel Kolbay

MÂNCAREA CURATĂ îşi face mai greu loc pe piaţă | ”Producem tot brânză ECO, doar că n-o mai numim aşa!” (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(12 voturi)

Mansel vrea să mai deschidă o fabrică de lapte, la Lieşti * Brânza pe care care unii dintre clienţi o priveau cu suspiciune, pentru că era etichetată ca „ecologică”, se vinde mai bine acum, când nu mai e prezentată ca atare, spune managerul societăţii producătoare


În urmă doi ani, la Târgul de Toamnă participa pentru prima dată societatea Mansel SRL, singura care producea brânzeturi ecologice, în judeţ, la acea vreme. Şi încă de pe atunci managerul Sabin Mantu – membru al cunoscutei familii de oameni de afaceri – mărturisea că întâmpina ceva probleme, pe piaţă, cu promovarea produselor sale ca fiind ecologice. Nu pentru că n-ar fi respectat legile, perioada de conversie şi tehnologiile din domeniu, ci pentru că gălăţenii fie nu auziseră despre mâncarea ecologică, fie erau sceptici cu privire la faptul că aşa ceva se poate cumpăra şi de la noi, la preţuri de produs non-ecologic. Noi am fi zis, totuşi, că respectivele problemele erau de moment şi că acest standard alimentar se va impune şi pe plan local. Sigur, nu pe scară largă, dar oricum, cu cele 50 de vaci pe care le creştea atunci, la Lieşti, Sabin Mantu nu-şi propusese să hrănească întreaga populaţie a oraşului, ci doar să le ofere produs nou şi sănătos celor care şi l-ar fi dorit.

Totuşi, timpul a demonstrat că gălăţenilor nu le-a prea surâs ideea de a mânca ecologic. Drept urmare, Mansel produce în continuare bârnză ecologică, din lapte de vacă netratată medicamentos, dar îşi prezintă produsul mai degrabă ca pe unul „natural” decât ca pe unul ecologic”. Asta, ca să nu mai întâmpine atâtea probleme de piaţă şi de mentalitate a clientului.

Vrei să vinzi mâncare ecologică? O să ai numai bătăi de cap!

Bazele fermei s-au pus nu în 2014, ci cu ani în urmă. Nu de alta, dar ca să ajungi să produci brânză ecologică, îţi trebuie ani. Înainte de toate, trebuie să îţi certifici ecologic terenuri (ceea ce presupune o perioadă de trei ani de conversie, adică de neutilizare a terenului respectiv în regim de agricultură intensivă, care implică aplicare de erbicide şi pesticide). Abia apoi poţi începe să îţi cultivi furaje ecologice şi să îţi hrăneşti cu ele animale – vaci, în cazul fermei Mansel – pe care să le creşti, de asemenea, după reguli stricte. Sigur că statul îi acordă fermierului un sprijin pentru perioada de conversie, dar asta nu înseamnă că e ieftin să produci mâncare ecologică. Şi dacă măcar ar fi fost investiţia iniţială cea mai mare problemă…

Sabin Mantu spune că, în Galaţi, nici consumatorul nu este suficient de bine informat ca să poată aprecia calitatea unui produs bio, dar nici cei mai mulţi dintre comercianţi nu sunt pregătiţi să îl vândă aşa cum trebuie.

În foto, Sabin Mantu (stânga)

„Dacă aş spune că, în Galaţi, procentul consumatorilor care preferă produsele ecologie este de circa doi al sută, aş fi optimist. Nu suntem încă pregătiţi pentru aşa ceva. Oamenii nu fac diferenţa în „bio” şi „eco” şi, nefiind suficient informaţi, n-au încredere în niciunele. Pe toată durata perioadei în care eu am promovat brânza de la Mansel ca „ecologică”, am întâmpinat tot soiul de probleme. La început, comercianţii încercau să ne prezinte marfa în acelaşi galantar cu produsele non-ecologice. Era dezavantajos pentru noi. Pe de o parte, nu prezentam suficientă încredere. Pe de altă parte, din produsul nostru clientul nu putea gusta, pentru că normele impuneau ca brânza să fie ambalată şi să nu intre în contact cu celelalte produse care nu erau ecologice. Nici pentru comerciant nu era prea comod. Ca să vinzi produse ecologice, îţi trebuie cameră frigorifică separată în care să depozitezi doar marfa ecologică. Iar la noi, din cauză că nu există piaţă de ecologic, nici astfel de facilităţi nu erau”, îşi aminteşte Sabin Mantu.

S-au căutat soluţii de promovare. S-a mers, în regim door-to-door (din uşă în uşă) şi până la Bucureşti. N-a fost rentabil, pentru că, mai ales pe timp de vară, cheltuielile cu transportul în cameră frigorifică erau prea mari. Apoi, s-a amenajat în fermă un circuit care să le permită copiilor de grădiniţă din Galaţi să viziteze locul şi să înveţe, de mici, ce înseamnă să mănânci sănătos. Din păcate, nici acest plan nu s-a putut concretiza.

„Ne-am dorit să facem acest lucru, dar ne-am dat seama că o fermă nu este, totuşi, un loc de joacă pentru copii. Indiferent câte măsuri de precauţie ţi-ai lua, tot există riscul ca unul dintre cei mici să se apropie prea mult de un animal şi să aibă de suferit. Nu poţi să nu te gândeşti la asta, în primul rând. Pe de altă parte, şi grădiniţelor li se părea destul de scump să închirieze microbuz şi să vină până la Lieşti. În cele din urmă, am renunţat la idee”, mai spune Sabin Mantu.

Dacă-i cu specific românesc, e mai apetisant

Dacă mâncarea etichetată ca „ecologică” i-a făcut pe unii dintre gălăţeni să fie sceptici cu privire la ceea ce se ascundea sub ambalaj, aceeaşi brânză, altfel etichetată, îşi face acum loc pe mesele mai multor gălăţeni care vor să mănânce sănătos, spune managerul gălăţean.

„Am învăţat foarte multe, în anii de debut ai afacerii. Şi cred că cea mai importantă realizare, în toţi anii ăştia, este faptul că lumea a ajuns să ne cunoască şi să aibă încredere în mâncarea noastră, indiferent cum este ea etichetată. Avem şi standuri într-un supermarket, în Galaţi şi în Bucureşti. Am avut chiar clienţi care ne contactau pentru comenzi şi care, după mai mult timp, m-au sunat şi mi-au spus „Să ştii că tot brânza de-a voastră cumpăr, dar nu v-am mai sunat pentru că am descoperit standul din supermarket”. A fost o mare bucurie pentru mine să văd că oamenii ne-au apreciat munca. Mai ales că producţia noastră este, în continuare, tot ecologică. Avem acum vreo 70 de vaci pe care le hrănim cu furaje ecologice, recoltate de pe terenurile noastre certificate şi nu le dăm medicamente. Dacă ni se îmbolnăveşte un animal şi nu îşi revine, îl lăsăm să moară. N-am considerat asta o pierdere, pentru că avem şi vaci foarte rezistente, în şeptel. Spre exemplu, cresc acum vaci dintr-o rasă pe care o preferase, la timpul lui, bunicul meu. Mai am şi vaci cumpărate de prin 2008 şi care nu s-au îmbolnăvit niciodată. Producem cereale ecologice. La cât de bunul a fost anul acesta, eu n-am făcut decât 1,4 tone de grâu la hectar. Dar netratat. Şi vom continua. Pe termen mediu, vreau să mărim un pic partea de procesare şi să deschidem o mică fabrică de lapte în Lieşti. Şi, bineînţeles, vom lucra în continuare la reţeaua noastră de distribuţie”, conchide Sabin Mantu.

Citit 10923 ori Ultima modificare Marți, 18 Octombrie 2016 12:13

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.