Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, au deschis, pe 12 octombrie, apelul pentru Programul „Diaspora Start-up”, cu o alocare de 30 milioane de euro, din Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020. Schema de antreprenoriat îşi propune să creeze oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cetăţenii stabiliţi în străinătate, prin deschiderea unei afaceri în ţară.
Conform unui comunicat al guvernului, în prima etapă, administratorii de schemă de antreprenoriat depun propunerile de proiecte în valoare de maximum 5 milioane de euro, prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. Entităţile care intră în parteneriat pentru crearea administratorilor de schemă de antreprenoriat pot fi furnizori de formare profesională continuă autorizaţi, publici şi privaţi; organizaţii sindicale şi patronate; membri ai comitetelor sectoriale şi comitete sectoriale cu personalitate juridică; autorităţi ale administraţiei publice locale (unităţi administrativ-teritoriale); asociaţii profesionale; camere de comerţ şi industrie; ONG-uri; universităţi; Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi instituţii, agenţii sau organizaţii subordonate ori coordonate de acesta; parteneriate între categoriile mai sus menţionate. Condiţia obligatorie este existenţa unui parteneriat cu o entitate a românilor din diaspora sau cu o entitate din România care desfăşoară activităţi în sprijinul românilor din străinătate.
În cea de-a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să îşi înfiinţeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 40.000 de euro şi pot urma programe de formare antreprenorială de tip e-learning, prin intermediul administratorilor de schemă de antreprenoriat. Sunt eligibili cetăţenii români cu vârsta minimă de 18 ani, care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate de minimum 12 luni şi doresc să înfiinţeze o afacere în România.
Proiecte doar pentru zona urbană
Conform preşedintelui Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) - Regiunea de Sud-Est, gălăţeanul Radu Oprea, programul de finanţări lansat pentru românii din diaspora are şi bune, şi rele: "Programul este tot o idee de la CNIPMMR, de la preşedintele Florin Jianu şi este prins în programul de guvernare pentru IMM-uri, care a fost lansat pe 13 septembrie. Este, practic, identic cu România Start-Up Plus. Părţile bune sunt că banii sunt sută la sută nerambursabili şi că pot fi folosiţi pentru orice - şi echipamente, şi materii prime, şi salarii. Este singura finanţare pentru firme unde salariile sunt eligibile. Dar, evident, cheltuielile nu trebuie să depăşească, însumat, 40.000 de euro, valoarea maximă a proiectului. O noutate este că poţi face electronic cursurile de antreprenoriat, printr-o platformă de e-learning, nu trebuie să mergi până în Italia sau Spania. Partea mai puţin bună este că trebuie să faci afacerile doar în mediul urban, iar în diaspora sunt mulţi cei care provin din rural, nu ştiu cât de bine s-ar descurca în urban, unde să o ia de la zero. Plus că aceştia au nevoie de mai mult ajutor decât cei care sunt în ţară, cu avize, cu obţinerea unui sediu etc. În final, cei selectaţi trebuie să-şi facă firmă şi să pornească afacerea. Primesc o prefinanţare de 75 la sută, iar diferenţa - după ce dovedesc că vând 30 la sută din ce produc (servicii, produse), toate astea într-un termen de maxim 18 luni”.
Bani mai puţini, puncte mai multe
Preşedintele PTIR Sud-Est afirmă că grila de punctaj stabilită oferă mai multe puncte administratorilor de schemă dacă finanţările acordate sunt mai mici decât limita maximă: „De exemplu, dacă îţi propui să dai 20 de finanţări a câte 40.000 de euro, asta înseamnă 800.000 de euro. Dacă tu, de 800.000 de euro, finanţezi doar 20 de afaceri, iei zero puncte. Dacă finanţezi 22 de afaceri, iei 2 puncte, şi dacă finanţezi 24 de afaceri, iei 4 puncte”.
Cum spuneam, finanţările pentru Programul „Diaspora Start-up” se acordă de către Ministerul Fondurilor Europene, prin POCU (fostul POS DRU), printr-un intermediar, iar acesta îi va da mai departe, către beneficiari. S-a vorbit iniţial ca banii să îi dea direct ministerul, numai că ministerul nu poate să se ocupe cu aşa multă birocraţie, ar fi probabil sute sau mii de proiecte care s-ar depune direct. Plus că beneficiarii ar trebui să scrie proiecte de tip POS DRU şi foarte mulţi nu se pricep...
Raportat la valoarea POCU, de 4,326 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, bugetul programului „Diaspora Start-Up”, de doar 30 de milioane de euro, este unul mic şi ajunge, teoretic, pentru vreo 600 de afaceri, în condiţiile în care numărul românilor din diaspora (grupul-ţintă) este de peste trei milioane de persoane. „Este clar un buget de testare. Este primul an când se face, deci încă nu se ştie dacă banii sunt mulţi sau puţini, concluziile se vor trage mai târziu. Sunt aproape patru milioane de români afară, dar nu ştii câţi vor să se întoarcă. Poate că moldovenii ar fi interesaţi de acest program, cei cu dublă cetăţenie. Să locuieşti în Chişinău şi să faci o afacere în Iaşi poate fi tentant”, a mai spus preşedintele PTIR Sud-Est.
Organizaţiile din diaspora interesate de acest program sunt invitate să trimită date de contact, până la data de 30 octombrie 2016, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., pentru a fi incluse într-o listă ce va fi pusă la dispoziţia entităţilor din România, prin publicare pe site-urile DPRRP şi MFE. Propunerile de proiect pot fi depuse până la data de 29.11.2016, ora 16:00.
