Persoanele care nu fac faţă vechilor credite în franci elveţieni pot fie să renegocieze contractele cu băncile, fie să iniţieze noi acţiuni în instanţă. Acestea ar fi opţiunile rămase după ce Curtea Constituţională a stabilit că Legea conversiei creditelor din franci elveţieni în lei la cursul istoric este neconstituţională, a declarat senatorul Daniel Zamfir, iniţiatorul legii.
"Cei cu credite în franci elveţieni şi nu numai au posibilitatea ca, în baza principiului impreviziunii, care a fost definit foarte exact de CCR, să solicite în momentul acesta băncilor să le reechilibreze contractul. În situaţia în care băncile nu sunt de acord, evident că un judecător o va face. Vestea bună e că judecătorul care o va face are un reper, gradul de îndatorare pe care BNR l-a stabilit, de 30 la sută din venituri", a explicat parlamentarul.
Daniel Zamfir a precizat că aşteaptă să vadă şi motivarea CCR privind Legea conversiei, afirmând că este dificil de spus dacă proiectul mai are sau nu şanse de a fi modificat de Parlament şi adoptat, pentru că depinde de criticile aduse de Curtea Constituţională.
După cum v-am informat, CCR a declarat Legea conversiei creditelor neconstituţională, invocând o încălcare în procesul de adoptare a principiului bicameralismului, dar şi încălcarea unor norme europene în domeniul bancar (trimitere la faptul că legea nu poate avea un caracter retroactiv - n.r.).
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, consideră că decizia Curţii Constituţionale a fost una justă şi că soluţia se poate găsi doar pe calea negocierilor dintre debitori şi bănci.
"O decizie corectă. Trebuie să fie pusă în aplicare şi cred că, legat de cei care au credite în franci elveţieni, soluţia e prevăzută în Codul civil, la capitolul de impreviziune", a explicat guvernatorul BNR, menţionând că pentru cei cu astfel de credite, "se pot găsi soluţii" pentru "împărţirea poverii" direct cu banca.
Lege privind conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric a fost adoptat de Camera Deputaţilor în octombrie 2016. Guvernul Cioloş a contestat legea la CCR pentru a preîntâmpina apariţia ulterioară de demersuri similare din partea băncilor, fapt ce ar fi complicat şi mai mult situaţia juridică a debitorilor. Guvernul s-a pronunţat, la acea vreme, că legea trebuia să-i vizeze pe cei cărora le e pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite.
