Numărul de firme nou înfiinţate în judeţul Galaţi a fost, anul trecut, cu aproape 150 mai puţine decât în anul precedent, potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, semn că spiritul antreprenorial mai are, la nivel local, multe piedici de depăşit.
Judeţul Galaţi este încă departe de a fi o "pepinieră" pentru mediul de economic, iar acest lucru se vede şi trendul negativ al întreprinzătorilor care se încumetă să pună în practică o idee de afaceri. Potrivit datelor ONRC, în 2016, în judeţul nostru, s-au înmatriculat 2.337 de agenţi economici, cu 5,46 la sută mai puţini decât în anul precedent. Grosul descreşterii se simte pe principalele segmente ale mediului de afaceri: societăţile cu răspundere limitată (SRL) nou înfiinţate au fost în număr de 1.723, cu 200 mai puţine decât în anul precedent, iar cel al cererilor de înregistrare a persoanelor fizice autorizate (PFA) a scăzut de la 555 la 321. Anul trecut, pe lista noilor veniţi s-au mai înscris 285 de întreprinderi individuale, şapte întreprinderi familiale şi o cooperativă agricolă.
Lipsa de entuziasm în materie de demarare a afacerilor are, la Galaţi, mai multe cauze. Unele ţin de lipsa unei infrastructuri care să stimuleze investiţiile sau de expectativa din perioada preelectorală. De asemenea, Galaţiul se confruntă din ce în ce mai mult cu lipsa de personal specializat, dar piedici sunt şi accesul greoi la împrumuturi bancare sau birocraţia din sistemul public.
Problemele sunt şi în celelalte judeţe din Regiunea Sud-Est. Cel mai bine la capitolul firme nou înfiinţate a stat, în 2016, Constanţa, cu un total de 3.712, dar şi aici numărul acestora este cu 11,07 la sută mai mic decât în 2015. Scăderi mai drastice au fost în Brăila, cu doar 1.224 de firme noi (-20,52 la sută) şi Vrancea, cu 1.246 (-18,77 la sută), dar şi Buzăul a rămas pe minus, cu 1.750 de firme înfiinţate (-8,28 la sută). O surpriză se înregistrează în judeţul Tulcea, care are 1.295 de noi companii înregistrate, cu 9,01 la sută mai multe decât în anul precedent. O explicaţie ar putea fi şi aceea că judeţul beneficiază de fonduri speciale destinate dezvoltării zonei.
Dacă ar fi să tragem linie, Galaţiul a intrat în 2017 cu 23.699 de agenţi economici, din care 3.473 erau persoane fizice autorizate, iar 15.418 erau persoane juridice. Cum vor evolua ele, rămâne de văzut, dat fiind faptul că pentru mediul privat se anunţă un an destul de turbulent, atât în materie de costuri cu forţa de muncă, cât şi în păstrarea echilibrelor macroeconomice.
Mai bine de 3.000 de companii locale, trase pe "linie moartă"
Un lucru care ar trebui să dea de gândit la nivelul judeţului Galaţi este şi acela că, pe lângă un număr mai mic de noi agenţi economici, în judeţul nostru s-a înregistrat anul trecut şi o creştere a firmelor care au fost trecute "pe linie moartă". Mai exact, potrivit datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în 2016 au dispărut din peisajul economic nu mai puţin de 3.235 de firme, cu aproape 400 mai multe decât în anul precedent. Cele mai numeroase au fost cazurile de radieri voluntare, care au crescut cu mai bine de 16,09 la sută, de la 1.939 de cazuri la 2.251. Dar nu puţine au fost dizolvările, al căror număr a crescut de la 614 la 724, ceea ce înseamnă un salt de aproape 18 la sută. Nu în ultimul rând, la nivelul judeţului Galaţi, 260 de agenţi economici şi-au suspendat activitatea, faţă de 291 în anul precedent, ceea ce înseamnă o creştere a numărului de astfel de cazuri cu 10,65 la sută.
Noi agenţi economici intraţi în afaceri
La nivel naţional, în 2016, s-au înregistrat 105.982 de noi agenţi economici înscrişi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cu 6,35 la sută mai puţini decât în anul precedent. Cele mai multe solicitări au fost pentru societăţi cu răspundere limitată (SRL), cu 73.889 de dosare, urmate de cele pentru persoane fizice autorizate (PFA), cu 20.764 de dosare, şi întreprinderi individuale, cu 10.254 de solicitări.
Măsuri de combatere a evaziunii fiscale
România a susţinut măsurile de combatere a evaziunii fiscale la Consiliul miniştrilor de finanţe din Uniunea Europeană (ECOFIN) şi adoptarea unei directive în acest scop, cu termen de implementare pentru statele membre finalul anului 2019, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.
Propunerea face parte din pachetul publicat de Comisia Europeană care cuprinde planurile de revizuire a modului de impozitare a societăţilor în cadrul pieţei unice, cu scopul de a dezvolta un sistem fiscal echitabil şi favorabil creşterii.
"Această directivă este necesară pentru a combate abuzurile generate de folosirea unor instrumente financiare sau entităţi supuse unor reglementări fiscale diferite între jurisdicţii. Am susţinut data din propunerea de compromis a Preşedinţiei malteze, şi anume transpunerea Directivei de către statele membre până la finele anului 2019", a precizat Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor Publice.
