M-a sunat ieri un prieten ca să mă tragă de urechi elegant pentru faptul că nu am spus chiar totul legat de convenţiile de facturare individuală în textul publicat ieri pe această temă în "Viaţa liberă". Pe scurt, reproşul amical se referea la faptul că nu se explica concret ce se va întâmpla în relaţia client-asociaţie-Apaterm după ce aceste convenţii vor fi semnate de clienţi(i) furnizorului local de agent termic. Aşa că profit de acest spaţiu destinat opiniilor pentru a da o serie de detalii şi, evident, pentru a exprima şi un punct de vedere, interzis de regulile stricte ale textelor de informare.
Clienţii Apaterm care vor semna aceste convenţii individuale nu înseamnă că ies din Asociaţia de proprietari. Ei rămân parte din asociaţie, singura care are dreptul de a face contracte cu furnizorii. Doar că asociaţia va fi "sărită" de pe traseul banilor. În rest, lucrurile rămân la fel: citirea apometrelor de apă caldă se va face ca şi până acum, repartizarea costurilor pentru căldură se va face tot de către firmele specializate. Pe baza acestora, Apaterm va face o factură pe numele clientului, cu care are un contract de furnizare mijlocit de asociaţie, şi cu care are o convenţie de plată ce funcţionează ca anexă la acest contract.
Din punctul meu de vedere, aceste convenţii înseamnă rezolvarea a cel mult jumătate din probleme. Ce nu rezolvă semnarea acestei convenţii este, din păcate, ceea ce doare cel mai mult pe consumatorul Apaterm: stabilirea cu exactitate a consumului real şi a unui preţ decent, pe măsura serviciilor furnizate. Aceste convenţii ajută Apaterm să încaseze mai mult de la populaţie, dar nu ajută şi populaţia să aibă parte de servicii de calitate. Mă rog, nu îndeajuns de mult. De exemplu, cum s-au gândit cei de la Apaterm să rezolve problema apei calde care trebuie să curgă jumătate de oră pe ţeavă ca să se încălzească suficient pentru un duş? Cum s-au gândit cei de la Apaterm să rezolve problema spinoasă a "căldurii din părţi", o invenţie absolut imbecilă şi, din păcate, legiferată, a sistemului românesc de termoficare? Cum s-au gândit cei de la Apaterm să rezolve problema facturilor încărcate de firmele de repartizare a costurilor, care folosesc nişte metode de calcul pe care nici măcar Einstein nu le-ar putea înţelege? Şi mai sunt întrebări la care răspunsul nu se află în acest convenţii individuale de plată.
Din punctul meu de vedere şi cred că din punctul de vedere al oricărui om cu capul pe umeri, înainte să pretinzi bani prin convenţii directe, e musai să asiguri o modalitate de măsurare corectă a produsului pe care îl livrezi. O modalitate clară, precisă, pe care să o înţeleagă şi Einstein, şi Gicu de la Sculerie. Altfel, credibilitatea ta ca instituţie se duce de râpă pentru că, în loc să corectezi problemele de esenţă ale sistemului, tu umbli să iei cât mai repede banii şi, eventual, cât mai mulţi. Nicio firmă serioasă nu se gândeşte la bani înainte să îşi asigure clienţii că plătesc un preţ corect, că plătesc exact ceea ce consumă. Iar la noi sigur mai durează ani până se găseşte o soluţie.
